9 definitzii pentru periplu
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PERÍPLU periple s. n. Calatorie lunga pe mari shi oceane; calatorie lunga (shi anevoioasa). Din fr. périple.
periplu sn [At: M. I. CARAGIALE C. 94 / Pl: ~le / E: fr périple] (Liv) 1 Expeditzie sau lunga calatorie pe mari shi oceane. 2 (Pex) Calatorie lunga shi adesea anevoioasa Si: peregrinare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PERÍPLU periple s. n. (Livr.) Calatorie lunga pe mari shi oceane; calatorie lunga (shi anevoioasa). Din fr. périple.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
PERÍPLU periple s. n. (Rar) Calatorie pe mare; navigare. In treizeci de ani de periple am plutit mai mult poate decit totzi corabierii strabuni. M. I. CARAGIALE C. 94.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
PERÍPLU s.n. Calatorie pe mare in jurul Pamantului; circumnavigatzie. ♦ (P. ext.) Voiaj turistic. [Pl. uri. / cf. fr. périple lat. periplus gr. periplous < peri imprejur plein a naviga].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
PERÍPLU s. n. calatorie pe mare in jurul Pamantului; circumnavigatzie. ◊ (p. ext.) voiaj turistic pe mare sau pe uscat; turneu. (< fr. périple)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
PERÍPLU ~e n. Calatorie de lunga durata pe mare. [Sil. plu] /<fr. périple
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
períplu (riplu) s. n. art. períplul; pl. períple
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
períplu s. n. (sil. plu) art. períplul; pl. períple
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
- silabatzie: pe-ri-plu
substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N39) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
periplu, periplesubstantiv neutru
- 1. Calatorie lunga pe mari shi oceane; calatorie lunga (shi anevoioasa). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: circumnavigatzie calatorie navigare
- In treizeci de ani de periple am plutit mai mult poate decit totzi corabierii strabuni. M. I. CARAGIALE C. 94. DLRLC
- 1.1. Voiaj turistic. DNsinonime: turneu
-
etimologie:
- périple DEX '09 DEX '98 DN