opțiuni
  • info

13 definiții pentru oua

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OUÁ, pers. 3 óuă, vb. I. Intranz., refl. și tranz. (Despre păsări, insecte) A face ouă. [Pr.: o-ua] – Din ou.

OUÁ, pers. 3 óuă, vb. I. Intranz., refl. și tranz. (Despre păsări, insecte) A face ouă. [Pr.: o-ua] – Din ou.

oua [At: NEAGOE, ap. GCR I, 167/36 / P: o-ua / Pzi: 3 ouă și (reg) ~ză, oiază / E: ou] 1-3 vtri A face ouă (2). 4 vi (Pop; d. drum; îe) Lung de-ți ouă găina în traistă Foarte lung. 5 vi (Pop; îe) A-i ~ găina în căciulă A avea mult noroc. corectată

OUÁ, pers. 3 ouă, vb. I. Intranz. (Despre păsări) A face ouă. Găina nu ouă în tot timpul anului. ◊ Refl. Ia du-te-n poiată... și vezi de nu cumva s-a ouat vro găină și-mi adă ouăle-ncoace. HOGAȘ, DR. II 87. Găina se ouase o mărgică. CREANGĂ, P. 70. ◊ Tranz. ◊ Oua mult, niște ouă ușor cafenii, foarte gustoase. CAMIL PETRESCU, O. II 103.

A SE OUÁ se ouă intranz. (despre păsări și insecte) A face ouă. [Sil. o-ua] /Din ou

A OUÁ pers.3 ouă tranz. (ouă) A depune eliminând din organism (pentru reproducere). [Sil. o-ua] /Din ou

ouà (v. unipersonal) a scoate ouă.

2) oŭ, a oŭá v. tr. (d. subst. oŭ; pv. pg. ovar, sp. huevar). Fac oŭă: găina asta oŭă mult. V. refl. Fac oŭă: găina se oŭă. – Se întrebuințează, de ordinar, la pers. III. Dar într’o fabulă, de exemplu, putînd vorbi și găina, ar putea foarte bine să-ĭ zică cocoșuluĭ: eŭ oŭ, dar tu nu oĭ! Conjunctiv: să [se] oŭă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oua (a ~) (desp. o-ua) vb., ind. prez. 3 ouă, imperf. 3 pl. ouau; conj. prez. 3 să ouă; imper. 2 sg. afirm. (rar) ouă (~ odată!)

ouá (a ~) vb., ind. prez. 3 óuă; conj. prez. 3 să óuă; ger. ouấnd

ouá vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. óuă; ger. ouând; part. ouát

oua

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OUÁ vb. a face. (Găina a ~ două ouă.)

OUA vb. a face. (Găina a ~ două ouă.)

Intrare: oua
verb (VT112)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oua
  • ouare
  • ouat
  • ouatu‑
  • ouând
  • ouându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • ouă
 (să)
  • ouă
  • oua
  • ouă
  • ouase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • ouă
 (să)
  • ouă
  • ouau
  • ouară
  • ouaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ouaverb

  • 1. (Despre păsări, insecte) A face ouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Găina nu ouă în tot timpul anului. DLRLC
    • format_quote Ia du-te-n poiată... și vezi de nu cumva s-a ouat vro găină și-mi adă ouăle-ncoace. HOGAȘ, DR. II 87. DLRLC
    • format_quote Găina se ouase o mărgică. CREANGĂ, P. 70. DLRLC
    • format_quote Oua mult, niște ouă ușor cafenii, foarte gustoase. CAMIL PETRESCU, O. II 103. DLRLC
etimologie:
  • ou DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.