8 definiții pentru orășeană

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORĂȘEÁN, -Ă, orășeni, -e, s. m. și f. Locuitor al unui oraș. – Oraș + suf. -ean.

ORĂȘEÁN, -Ă, orășeni, -e, s. m. și f. Locuitor al unui oraș. – Oraș + suf. -ean.

orășean, ~ă smf [At: PALIA (1581), 139/3 / V: (îrg) oroșan, (reg) orâș~, oreșan / Pl: ~eni, ~ene / E: oraș + -ean] Locuitor al unui oraș (1) Si: cetățean.

oreșan, ~ă smf vz orășean

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

orășeánă s. f., g.-d. art. orășénei; pl. orășéne

orășeánă s. f., g.-d. art. orășénei; pl. orășéne

orășean, -șeni.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ORĂȘEÁN s. târgoveț, (livr.) citadin, (pop. și fam. depr.) nădrăgar, pantalonar, (pop. și depr. sau ir.) domn, surtucar, (înv.) cetățean, pârgar.

ORĂȘEAN s. tîrgoveț, (livr.) citadin, (pop. și fam. depr.) nădrăgar, pantalonar, (pop. și depr. sau ir.) domn, surtucar, (înv.) cetățean, pîrgar.

Intrare: orășeană
substantiv feminin (F15)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orășea
  • orășeana
plural
  • orășene
  • orășenele
genitiv-dativ singular
  • orășene
  • orășenei
plural
  • orășene
  • orășenelor
vocativ singular
  • orășea
  • orășeano
plural
  • orășenelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orășean, orășenisubstantiv masculin
orășea, orășenesubstantiv feminin

  • 1. Locuitor al unui oraș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai aveți grijă și de cei orășeni. REBREANU, R. I 64. DLRLC
    • format_quote În zori de ziuă orășenii se deșteptară în sunetul clopotelor. NEGRUZZI, S. I 107. DLRLC
    • format_quote Orășenii erau însărcinați cu apărarea cetăților. BĂLCESCU, O. I 31. DLRLC
etimologie:
  • Oraș + sufix -ean. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.