odisee sf [At: BARIȚIU, P. A. III, 472 / E: fr odyssée] 1 Călătorie lungă și plină de aventuri. 2 Șir de întâmplări neprevăzute. 3 Viață plină de peripeții.

ODISÉE s. f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întîmplări neprevăzute. Mă trezii stăpinul în regulă al unei iepe mici și slabe... care urma să fie tovarășa odiseei ce plănuiam. HOGAȘ, M. N. 10.

ODISÉE s.f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute. [Pron. -se-e, pl. (rar) -ei. / < fr. odyssée, cf. gr. odysseia < Odiseu – rege în Itaca, unul dintre principalii eroi ai războiului troian].

ODISÉE s. f. călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute. (< fr. odyssée, gr. Odysseia)

ODISÉE f. 1) Călătorie de lungă durată și cu multe peripeții. 2) Succesiune de peripeții aventuroase. [Art. odiseea; G.-D. odiseei; Sil. -se-e] /<fr. odyssée

Odisee f. 1. epopee homerică în 24 cântece, ce conține istoria întâmplărilor lui Ulise; 2. fig. povestire plină de aventuri.

odisée (călătorie/viață plină de peripeții) s. f., art. odiséea, g.-d. odisée, art. odiséei

odisée s. f., art. odiséea, g.-d. odisée, art. odiséei

odisee, pl. odisee

odisee (dar: Odiseea).

ODISEEA, epopee greacă, care împreună cu Iliada, a fost atribuită lui Homer. Compusă (probabil sec. 8-7 î. Hr.) din 24 de cânturi, povestește peripețiile lui Ulise (Odiseu) de la plecarea sa din Troia, până la întoarcerea acasă, în Itaca; totodată descrie lupta lui împotriva pretendenților la tron și la mâna soției sale, Penelopa. O. este una dintre sursele principale de informație privind societatea gentilică elenă din sec. 10-7 î. Hr. (moravuri, credințe religioase, mitologia ș.a.). Capodoperă a genului epic din literatura elenă și universală, O. a constituit o sursă de inspirație inepuizabilă pentru scriitori, artiști, muzicieni din cele mai vechi timpuri până azi.