10 definiții pentru obârși
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OBÂRȘÍ, obârșesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se trage, a-și avea originea, a proveni. Din obârșie (derivat regresiv).
obârși [At: PALIA (1581), ap. DHLR II, 517 / Pzi: ~șesc / E: obârșie] 1-2 vtr (Îrg) A (se) termina. 3 vt (Ban; îe) A o ~ cu cineva A o păți. 4 vr (Îvr) A se epuiza. 5 vt (Înv) A urma un sfat, o indicație. 6 vt (Înv) A îndeplini. 7 vr (Înv) A se realiza. 8 vt (Înv) A face să devină. 9 vi (Îvr) A trăi. 10 vi (Înv) A izvorî. 11 vi (Înv) A urma imediat după cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OBÂRȘÍ, obârșesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se trage, a-și avea originea, a proveni. – Din obârșie (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
oberși[1] v vz obârși
- Variantă nemenționată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
obîrșésc v. tr. (vsl. obrŭšati, din *obvrŭšati, V. obîrșie, săvîrșesc). Vechĭ. Sfîrșesc, termin: moartea multe lucrurĭ taĭe și să se obîrșească nu lasă (Cost. 1, 249 și 252; N. Cost. 2, 487).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!obârșí (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se obârșéște, imperf. 3 sg. se obârșeá; conj. prez. 3 să se obârșeáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
obârșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. obârșésc, imperf. 3 sg. obârșeá.; conj. prez. 3 sg. și pl. obârșeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OBÂRȘÍ vb. v. încheia, îndeplini, înfăptui, realiza, sfârși, termina.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
obîrși vb. v. ÎNCHEIA. ÎNDEPLINI. ÎNFĂPTUI. REALIZA. SFÎRȘI. TERMINA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
obârșí, obârșésc, vb. IV (pop.) 1. a scotoci, a căuta rostul, începutul unui lucru, originea; a se trage din, a proveni din. 2. a sfârși, a termina. 3. a trăi. 4. a izvorî. 5. a succeda.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V402) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
obârși, obârșescverb
etimologie:
- obârșie DEX '09 DEX '98