7 definitzii pentru neca

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

neca [At: CORESI EV. 237 / Pzi: nec / E: ml necare] (Inv) 12 vt A omori (prin sugrumare). 3 vt A inabushi plante de cultura Si: a napadi. 45 vrt (A muri sau) a face pe cineva sa moara asfixiat prin cufundare in apa sau in alt lichid Si: a ineca. 6 vt (D. ape) A trage la fund omorand prin asfixie. 7 vt (D. ape) A inunda.

inec sn [At: SBIERA L. 5. / S shi: (inv) inn~ / Pl: ~uri / E: drr ineca] 1 Moarte prin sufocare in apa sau in alt lichid Si: (inv) inecaciune. 2 (Pex) Senzatzie de pierdere a respiratziei din alte cauze. 3 (Pop) Revarsare mare de ape Si: inundare puhoi. 4 (Inv) Naufragiu.

2) inéc shi (vechĭ ĭar azĭ in Serbia) nec a á v. tr. (lat. nĕcare „a ucide” mlat. „a ineca”; pv. negar fr. noyer a ineca; it. annegare cat. sp. pg. anegar. Ineaca; sa inece). Ucid asfixiind pin apa (saŭ pin alt lichid) ucid cufundind. Cufund: a ineca o corabie. Inund: apa inecase shesu. Asfixiez: fumu gutuĭa te ineaca. Fig. Imĭ inec amaru in vin beaŭ k sa uĭt amaru (suferintza). Lacramile suspinele ma ineaca nu maĭ pot vorbi de lacramĭ de suspine. V. refl. Mor cufundat in lichid. Ma cufund shi nu maĭ ĭes: corabia s’a inecat. Ma asfixiez ma inadush: m’am inecat mincind o gutuĭe (care mĭa stat in git) m’am inecat c’un os. Fig. M’am inecat in datoriĭ is plin de datoriĭ. A te ineca k TZiganu la mal saŭ a te ineca la mal k TZiganu a face fiasco aproape de reushita. A fi trist par’k tzi s’aŭ inecat corabiile a fi trist k dupa o mare perdere. Se zice shi se scrie shi innec.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

NECÁ vb. v. inunda ineca potopi.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

necá nec vb. I (inv. shi reg.) 1. a omori prin inec prin asfixiere in apa; a inneca. 2. a omori; a ucide (prin sugrumare). 3. a innabushi a napadi. 4. (despre ape) a trage la fund (omorand prin asfixiere). 5. a inunda a potopi.

Intrare: neca
verb (VT77)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • neca
  • necare
  • necat
  • necatu‑
  • necand
  • necandu‑
singular plural
  • neak
  • necatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • nec
(sa)
  • nec
  • necam
  • necai
  • necasem
a II-a (tu)
  • neci
(sa)
  • neci
  • necai
  • necashi
  • necaseshi
a III-a (el, ea)
  • neak
(sa)
  • nece
  • neca
  • neca
  • necase
plural I (noi)
  • necam
(sa)
  • necam
  • necam
  • necaram
  • necaseram
  • necasem
a II-a (voi)
  • necatzi
(sa)
  • necatzi
  • necatzi
  • necaratzi
  • necaseratzi
  • necasetzi
a III-a (ei, ele)
  • neak
(sa)
  • nece
  • necau
  • necara
  • necasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)