14 definiții pentru nazuri
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (2)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- argou (2)
Explicative DEX
NÁZURI s. n. pl. (Fam.) Capricii, mofturi, toane. ◊ Expr. A face nazuri = a se comporta ca un om răsfățat, afectat, cu pretenții schimbătoare sau nechibzuite. – Din tc. nāz.
NÁZURI s. n. pl. (Pop. și fam.) Capricii, mofturi, toane. ◊ Expr. A face nazuri = a se comporta ca un om răsfățat, afectat, cu pretenții schimbătoare sau nechibzuite. – Din tc. nāz.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NÁZURI s. n. pl. (Mai ales în legătură cu verbul «a face») Capricii, mofturi, toane. În puterea prieteniei, iartă-mi aceste nazuri de lăcomie literară. ODOBESCU, S. III 39. Băiatul a făcut o vreme nazuri. ȘEZ. III 95.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
názurĭ V. naz.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NAZ ~uri n. mai ales la pl., pop., fam. Dispoziție de moment, neașteptată și stranie; capriciu; moft; marafet; maraz; toană. * A face ~uri a se comporta pretențios și nechibzuit. /<turc. naz
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
naz n. (întrebuințat la pl.] 1. caprițiu: îi făcea toate voile și nazurile; 2. moft: a face nazuri. [Turc. NAZ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
naz n., pl. urĭ (turc. [d. pers] naz, afectare, mofturĭ; ngr. nazi). Fam. Mofturĭ, capriciĭ: copiĭ plinĭ de nazurĭ. A face nazurĭ, a face mofturĭ, a te opune din capriciŭ: sătulu face nazurĭ la mîncare; cînd eraĭ bogat, făceaĭ nazurĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
názuri (fam., în expr. a face ~) s. n. pl.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
naz s. n., pl. názuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
NAZ s. v. capriciu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NAZ s. (mai ales la pl.) capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, maimuțăreală, moft, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, (pop. și fam.) pîrțag, scălîmbăială, scălîmbăiere, scălîmbăitură, (pop.) fasoleală, hachiță, izmeneală, pandalie, (înv. și reg.) marghiolie, nacafa, pală, (reg.) marghioleală, năbădaie, toancă, zîmbîc, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. și Transilv.) sucă, (înv.) schimonosire, schimonositură, (grecism înv.) paraxenie, (fam.) bîzdîc, farafastîc, marafet, (fam. fig.) boală, dambla. (Și-a satisfăcut ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
naz (názuri), s. n. – 1. (Înv.) Pretenție. – 2. Capriciu, moft. – Mr. naje, pl. năzi. Tc. (per.) naz (Șeineanu, II, 270; Lokotsch 1563), cf. ngr. νάζί, alb. nas (Meyer 298). – Der. năzuros, adj. (capricios, mofturos, nemulțumit).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
nazuri s. n. pl. (pop.) capricii, mofturi, toane
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
a face nazuri expr. a fi exagerat de pretențios.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N91) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nazuri, nazurisubstantiv neutru
- 1. Capricii, mofturi, toane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- În puterea prieteniei, iartă-mi aceste nazuri de lăcomie literară. ODOBESCU, S. III 39. DLRLC
- A face nazuri = a se comporta ca un om răsfățat, afectat, cu pretenții schimbătoare sau nechibzuite. DEX '09 DEX '98
- Băiatul a făcut o vreme nazuri. ȘEZ. III 95. DLRLC
-
-
- comentariu Unele dicționare indică și formă de sg.: naz. dexonline
etimologie:
- nāz DEX '09 DEX '98