3 definiții pentru mrănițău

Explicative DEX

mrănițău s [At: STOIAN, PĂST. 52 / E: mraniță + -ău] (Reg) Mraniță (1).

Relaționale

MRĂNIȚĂU s. v. mraniță.

mrănițău s. v. MRANIȚĂ.

Intrare: mrănițău
mrănițău substantiv neutru
substantiv neutru (N57)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mrănițău
  • mrănițăul
  • mrănițău‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mrănițău
  • mrănițăului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)