3 definiții pentru moromete
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
moromete sm vz moromeț
moromeț, ~eață [At: PASCU, S. 340 / V: ~ete sm, ~eanță sf (Pl: ~ențe) / Pl: ~i, ~e / E: cf moroi2] 1 smf Stafie. 2 sm (îf moromete) Epitet dat unui om leneș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
moroméț (morométe), -eáță, moroméți, -te, s.m. f. (reg.) 1. stafie, moroi. 2. om leneș.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: moromete
moromete substantiv masculin
| substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||