7 definiții pentru moria
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÓRIA s. f. Tulburare psihică manifestată printr-o stare de euforie, bună dispoziție exagerată și tendința de a face glume. [Pr.: -ri-a] – Din ngr. moría.
moria sfi [At: DEX / P: ~ri-a / E: ngr μωρία] Tulburare psihică manifestată printr-o stare de euforie, bună-dispoziție exagerată și tendință de a face glume.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÓRIA s. f. invar. Tulburare psihică manifestată printr-o stare de euforie, bună dispoziție exagerată și tendință de a face glume. [Pr.: -ri-a] – Din ngr. moría.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MÓRIA s.f. (Med.) Tulburare mintală caracterizată printr-o stare de euforie, puerilism și tendința de a face glume. [Pron. -ri-a. / < fr., it. moria, cf. gr. moria – nebunie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MÓRIA s. f. inv. tulburare mintală caracterizată printr-o stare de euforie, puerilism și tendința de a face glume. (< fr., gr. moria)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mória (-ri-a) s. f.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mória s. f. invar. (sil. -ri-a)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: mo-ri-a
| substantiv feminin (F162) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
moriasubstantiv feminin
- 1. Tulburare psihică manifestată printr-o stare de euforie, bună dispoziție exagerată și tendința de a face glume. DEX '09 DN
etimologie:
- moría DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.