3 definitzii pentru monomembru
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MONOMÉMBRU A adj. cu un singur membru. ◊ (despre propozitzii) formata dintrun singur cuvant. (< fr. monomembre)
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
monomémbru adj. m. pl. monomémbri; f. sg. monomémbra pl. monomémbre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
MONOMÉMBRU A adj. (cf. fr. monomembre): in sintagma propozitzie monomembra (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
Intrare: monomembru
monomembru adjectiv
| adjectiv (A96) Surse flexiune: MDN '08, DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)