2 definiții pentru monociclu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MONOCÍCLU s. n. vehicul cu o singură roată, folosit de acrobați în circuri. (< fr. monocycle)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
monocíclu s. n., pl. monocícluri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: monociclu
monociclu substantiv neutru
| substantiv neutru (N39) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)