7 definiții pentru mocoșeală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MOCOȘEÁLĂ, mocoșeli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) mocoși. – Mocoși + suf. -eală.
MOCOȘEÁLĂ, mocoșeli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) mocoși. – Mocoși + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mocoșeală sf [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~eli / E: mocoși + -eală] 1 Migălire. 2-5 Mocoșire (2-5). 6 (Dep) Om care pierde vremea degeaba.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOCOȘEÁLĂ s. f. Faptul de a (se) mocoși.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mocoșeálă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. mocoșélii; pl. mocoșéli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mocoșeálă s. f., g.-d. art. mocoșélii; pl. mocoșéli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MOCOȘEÁLĂ s. v. mocăială.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MOCOȘEALĂ s. migăleală, mocăială, mocoșire, moșmondeală, ticăială, (pop.) tîndăleală, tîndălitură. (Ce-i ~ asta la el?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mocoșeală, mocoșelisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) mocoși. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mocăială
etimologie:
- Mocoși + sufix -eală. DEX '98 DEX '09