mihei sn [At: CABA, SĂL. / V: mehei, ~e, ~eu / Pl: ~uri / E: mg mühely] 1 (Trs; Olt) Atelier meșteșugăresc. 2 (Prc; Trs) Masă de lucru a tâmplarului. 3 (Prc; Trs) Strung. 4 (Trs) Cuțit cu care se îndepărtează rămășițele de carne de pe pielea de tăbăcit. 5 (Trs) Parte dintr-o fierărie care cuprinde vatra și foalele.

mehei sn vz mihei

miheu sn vz mihei

MIHÉI s. v. atelier.

mihei s. v. ATELIER.

mihéi, mihéiuri, s.n. (reg.) atelier; masa tâmplarului; strung.

mihéi, s.n. – v. mehei („banc de lucru”).