3 definiții pentru mestecălău

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mestecălău sn [At: CHEST. VIII, 15/2 / Pl: ~laie / E: mestecă2 + -ălău] (Trs; Ban) Făcăleț pentru mestecat mămăliga Si: (reg) mestecar, mestelnic.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MESTECĂLĂU s. v. făcăleț.

mestecălău s. v. FĂCĂLEȚ.

Intrare: mestecălău
mestecălău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mestecălău
  • mestecălăul
  • mestecălău‑
plural
  • mestecălaie
  • mestecălaiele
genitiv-dativ singular
  • mestecălău
  • mestecălăului
plural
  • mestecălaie
  • mestecălaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)