MÉMBRU A membri e s. n. s. m. s. f. 1. S. n. (Adesea la pl.) Fiecare dintre partzile exterioare articulate ale trupului omului sau animalului care au rol important in indeplinirea unor functzii de relatzie; madular. ◊ Membrufantoma = senzatzie anormala de prezentza a unui membru sau segment de membru care au fost amputate. Membru superior = mana. Membru inferior = piciorul omului. ♦ Penis. 2. S. m. shi f. Persoana care face parte dintro colectivitate (organizata); fiecare dintre persoanele sau unitatzile care fac parte dintro grupare sau o organizatzie sociala politica etc. considerata in raport cu acestea; madular. 3. S. m. Fiecare dintre cele doua partzi ale unei expresii matematice; fiecare dintre partzile celor doua rapoarte ale unei proportzii. 4. S. n. Fiecare dintre partzile unei propozitzii fraze sau perioade. Din lat. membrum fr. membre.

membru [At: (a. 1774) URICARIUL I 172 / V: (inv) ~ro sn ~ron sm / Pl: ~ri ~re (rar; sn) ~uri / E: lat membrum fr membre it membro] 1 smf Persoana care face parte dintro colectivitate organizata. 2 smf Fiecare dintre persoanele sau unitatzile care alcatuiesc o grupare sau o organizatzie sociala politica culturala etc. considerata in raport cu aceste organizatzii Si: (inv) madular (7). 3 sn Fiecare dintre partzile exterioare articulate ale trupului omului sau al animalului care formeaza organ cu rol important in indeplinirea unor functzii de relatzie Si: (ivp) madular (1). 4 sn (La oameni; is) ~ superior (sau toracic) Mana. 5 sn (La oameni; is) ~ inferior (sau abdominal) Picior. 6 sn (Rar) Cap. 7 sn (SHis ~ viril) Penis. 8 sm (rar) sn Fiecare dintre cele doua partzi ale unei expresii matematice. 9 sm (rar) sn Fiecare dintre partzile celor doua rapoarte ale unei proportzii. 10 sn (Lin) Fiecare dintre partzile unei propozitzii ale unei fraze sau ale unei perioade.

MÉMBRU A membri e subst. 1. S. n. (Adesea la pl.) Fiecare dintre partzile exterioare articulate ale trupului omului sau animalului care au rol important in indeplinirea unor functzii de relatzie; madular. ◊ Membrufantoma = senzatzie anormala de prezentza a unui membru sau segment de membru care au fost amputate. Membru superior = mana. Membru inferior = piciorul omului. ♦ Penis. 2. S. m. shi f. Persoana care face parte dintro colectivitate (organizata); fiecare dintre persoanele sau unitatzile care fac parte dintro grupare sau o organizatzie sociala politica etc. considerata in raport cu acestea; madular. 3. S. m. Fiecare dintre cele doua partzi ale unei expresii matematice; fiecare dintre partzile celor doua rapoarte ale unei proportzii. 4. S. n. Fiecare dintre partzile unei propozitzii fraze sau perioade. Din lat. membrum fr. membre.

MÉMBRU² MÉMBRA membri membre s. m. shi f. Persoana care face parte dintro organizatzie sociala politica culturala sau dintro asociatzie aliantza etc. Existentza comitetului shi numele membrilor trebuie a ramine secrete. GHICA A. 461. Dascale Macovei... tu care eshti membrul Societatzii geografice din Podul Iloaiei trebuie sa cunoshti partea asta de lume. ALECSANDRI T. I 425. ◊ Membru activ v. activ.

MÉMBRU A s.m. shi f. Cel care face parte dintro asociatzie dintro organizatzie sociala politica sau culturala dintro aliantza etc. [< lat. membrum cf. fr. membre].

MÉMBRU A I. s. m. f. cel care face parte dintro asociatzie dintro organizatzie sociala politica sau culturala dintro aliantza etc. II. s. n. 1. denumire data bratzelor shi picioarelor la om picioarelor sau labelor la animale. ♦ ~ viril = penis. 2. fiecare parte a unei propozitzii fraze sau a unui period. III. s. m. fiecare dintre cele doua partzi ale unei ecuatzii. ◊ fiecare dintre partzile rapoartelor unei proportzii. (< lat. membrum fr. membre)

mémbru a s. m. f. Membru de partid ◊ „A.C. are defectul k «nu e membru» [al partidului de guvernamant].” Lupta 7 XI 95 p. 3

MÉMBRU² ~i m. 1) Persoana considerata k fiind parte componenta a unei comunitatzi. 2) Unitate organizatzie sau stat luat k parte componenta (a unei organizatzii asociatzii sau aliantze). 3) Parte a unei ecuatzii sau inegalitatzi matematice. /<lat. membrum fr. membre

membru n. shi m. 1. partea corpului ce tzine de trunchiul animal: bratzele shi picioarele; 2. fig. fiecare din persoanele cari compun o societate sau o familie: membru al Academiei; 3. fiecare parte a unui period sau a unei fraze; 4. fiecare din cele doua partzi ale unei ecuatziuni separate prin semnul egalitatzii.

*mémbru n. pl. e (lat. membrum). Madular dependentza a unuĭ corp: minile shi picĭoarele is membre ale corpuluĭ. Fig. Fiecare parte a unuĭ period orĭ uneĭ fraze. Fiecare parte separata pin semnu egalitatziĭ intr’o ecŭatziune. S. m. (fem. membra k shefa). Fiecare persoana din care se compune o societate o familie: membriĭ Academiiĭ.

membron sm vz membru

mémbru¹ (persoana parte a unei expresii matematice) s. m. art. mémbrul; pl. mémbri art. mémbrii

mémbru (persoana parte a unei expresii matematice) s. m. art. mémbrul; pl. mémbri art. mémbrii

membru bre (ale corpului) shi bri (ai unei corporatziuni).

cárte de mémbru s. f. + prep. + s. m.

cárte de mémbru s. f. + prep. + s. m.