5 definiții pentru melci
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
melci s vz melc
MELCI s.n. (Mold.) Orbita ochiului. I-au ieșit ochiul cel direp din melci în afară. DOSOFTEI, VS. Nu capul, ce melciurile ochilor își întoarce, cu carile în toate părțile slobod cîntă. CI, 172; cf. CI, 100. Etimologie necunoscută. Cf. bg. melčo.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
melc m. (din maĭ vechĭu melcĭ, ca copac din copacĭ, ĭar melcĭ prescurtat din cobelcĭ, cubelcĭ, cucumelcĭ a. î. D. rom vine bg. mélčev, mélčo, pol. malž [Bern. 2, 33]. V. culbec). Vest. Culbec. Arg. S. n., pl. urĭ. Vertebră. Vechĭ, azĭ Cov. melcĭ, pl. ĭurĭ, orbita ochĭuluĭ. V. bourel și ghioc 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MELCI s. v. orbită.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
melci s. v. ORBITĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: melci
melci substantiv neutru
| substantiv neutru (N60) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)