opțiuni
  • info

13 definiții pentru marmoreu

din care

Explicative DEX

MARMORÉU, -ÉE, marmorei, -ee, adj. (Rar) Marmoreean. – Din lat. marmoreus, it. marmoreo.

marmoreu, ~ee a [At: EMINESCU, O. I, 172 / A și: marmoreu / Pl: ~ei, ~ee / E: lat marmoreus, it marmoreo] (Rar) Marmorean (3).

MARMORÉU, -ÉE, marmorei, -ee, adj. (Rar) Marmorean. – Din lat. marmoreus, it. marmoreo.

MARMORÉU, -EE, marmorei, -ee, adj. (Latinism rar) Marmorean. Din negru giulgi se desfășor Marmoreele brațe. EMINESCU, O. I 172.

MARMORÉU, -ÉE adj. (Rar) Marmorean. [Pron. -reu, -re-e. / < lat. marmoreus, it. marmoreo].

MARMORÉU, -ÉE adj. marmorean. (< lat. marmoreus, it. marmoreo)

marmoreu a. ce seamănă cu marmura: marmoreele brațe EM.

MĂRMURÍU, -ÍE adj. v. marmoreu.[1]

  1. La intrarea marmoreu nu figurează această variantă. — gall

Ortografice DOOM

marmoréu (rar) adj. m., pl. marmoréi; f. sg. și pl. marmorée

marmoréu adj. m., pl. marmoréi; f. sg. și pl. marmorée

Relaționale

MARMORÉU adj. v. marmorean.

marmoreu adj. v. MARMOREAN.

Tezaur

MARMORÉU, -ÉE adj. Marmorean (2). Din negru giulgiu se desfășor Marmoreele brațe. EMINESCU, O. I, 172. De ce ar pune doruri vagi și nostalgii neînțelese pe frunți care nu cer decît să rămînâ reci în marmoreea lor albeață? PETICĂ, O. 246. - Accentuat și: marmoreu. – Pl.: marmorei,-ee. - Din lat. marmoreus, it. marmoreo.

Intrare: marmoreu
marmoreu adjectiv
adjectiv (A103)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marmoreu
  • marmoreul
  • marmoreu‑
  • marmoree
  • marmoreea
plural
  • marmorei
  • marmoreii
  • marmoree
  • marmoreele
genitiv-dativ singular
  • marmoreu
  • marmoreului
  • marmoree
  • marmoreei
plural
  • marmorei
  • marmoreilor
  • marmoree
  • marmoreelor
vocativ singular — —
plural — —
mărmuriu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărmuriu
  • mărmuriul
  • mărmuriu‑
  • mărmurie
  • mărmuria
plural
  • mărmurii
  • mărmuriii
  • mărmurii
  • mărmuriile
genitiv-dativ singular
  • mărmuriu
  • mărmuriului
  • mărmurii
  • mărmuriei
plural
  • mărmurii
  • mărmuriilor
  • mărmurii
  • mărmuriilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

marmoreu, marmoreeadjectiv

  • 1. rar Marmoreean. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: marmoreean
    • format_quote Din negru giulgi se desfășor Marmoreele brațe. EMINESCU, O. I 172. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.