madular sn [At: COD. VOR. 128/3 / V: (ivr) ~e sf (reg) med~ sn ~urari ssp madalara sf / Pl: ~e (ivp) ~lari (7) ~i / E: ml medullaris] 1 (Ivp; mpl) Fiecare dintre membrele unei fiintze. 2 (Pgn) Fiecare dintre partzile sau organele din care este alcatuita o fiintza. 3 (Inv; ie) Ai imprashtia (cuiva) trupul ~lari A rupe pe cineva in bucatzi. 4 (Prc) Organ genital barbatesc. 5 (Prc; reg; lpl) Ganglioni de la gat. 6 (Inv; lpl) Oseminte. 7 (Inv) Membru al unei societatzi al unei organizatzii al unui grup etc. 8 Element al unei organizatzii al unui grup. 9 (Inv) Functzionar slujbash al unei institutzii. 10 (Reg) Parte a carutzei. 11 (Reg lpl) Cuie de lemn care leaga dricul cu osiile shi inima carutzei sau care tzin in cerc obezile rotzii. 12 (Ban; lpl) Icuri cu care se strang doagele. 13 (Reg) Sfredel de dimensiuni mari Vz butelnic shpitzelnic.

MADULÁR (1) madulare shi madulari s. n. (2) madulari s. m. 1. Parte membru al corpului. O dureau toate madularile navea putere sa mishte un deget. SADOVEANU P. M. 243. Florea Cazacu porni sashi mai dezmortzeasca madularele. SANDUALDEA U. P. 139. SHidea pe un jiltz in balcon incalzindushi slabitele madulari la razele soarelui. NEGRUZZI S. I 293. 2. (Invechit) Membru al unei societatzi al unei organizatzii etc. Academia care admirase superioritatea shi intinderea talentelor printzului Cantemir in cursul invatzaturilor sale il alese curind de madular al sau. NEGRUZZI S. II 144. Am avut norocire a face cunoshtintza cu mai multzi invatzatzi insemnatzi madulari a Academiei. KOGALNICEANU S. 196.

MADULÁR ~e n. mai ales la pl. pop. Parte articulata a corpului uman sau a unor animale care serveshte la deplasare sau la simtzire; membru. /<lat. medullaris

madulár n. pl. e (lat. medullaris medular; os medullare os cu maduva). Rar azĭ. Membru: madularele trupuluĭ (fig.) ale uneĭ societatzĭ. In est pl. shi arĭ k buzunarĭ.

madulare sf vz madular

medular² sn vz madular

madulár² (membru/organ al unei fiintze) (pop.) s. n. pl. maduláre

madulár (anat.) s. n. pl. maduláre

madulár „membru (al corpului)” s. n. pl. maduláre (madulắri)

MADULÁR s. v. membru.

MADULÁR s. v. functzionar membru penis slujbash.

MADULAR s. (ANAT.) membru (fam.) ciolan. (~ al corpului).

madular s. v. FUNCTZIONAR. MEMBRU. PENIS. SLUJBASH.

madulare s. pl. v. OSEMINTE.

madulár (maduláre) s. n. 1. Parte a corpului organ la fiintze. 2. (Inv.) Organ genital. 3. Membru asociat. 4. Burghiu sfredel. 5. (Banat) Par. Mr. madular. Lat. medŭllaris (Pushcariu 1014; CandreaDens. 1115; Tiktin; cf. REW 5463) poate prin intermediul unui lat. *medŭllarium (Densusianu GS II 315) chiar daca aceasta ipoteza nu ar fi necesara. Sensul 3 este calchiat dupa fr. membre. Sensul de „membru” exista deja in lat. med. cf. Tiktin. Der. madulari vb. (a dezmembra) rar in Bucov.; inmadulare s. f. (reuniune uniune).

MADULÁR s. n. 1. (Invechit shi popular mai ales la pl.) Fiecare dintre membrele unei fiintze ; p. g ener. fiecare dintre partzile sau organele din care este alcatuita o fiintza. Au nus de acicea di in dulceatzele voastre cele ce voinicescu intru madularele voastre? COD. VOR. 128/3 cf. 124/8. Asha limba despuinduse intru madularele noastre spurca tot trupul. CORESI ap. GCR I *10/1. Intareashte madularele trupului mieu (cca 1 633). GCR I 81/4. Sai vearse plumb topit in gura sai pogoara pre grumadzi la inima pentru k pre aceastea madulare au ieshit de la inima ei toate indemnaturile featei. PRAV. 172. Limba mic madulariu shi cu mari sa faleashte. N. TEST. (1648) 178^r/19. Toate madularile trupului goale sa tavalesc (a. 1 669). GCR I 184/26. Tocmi bucatzealele toate careash la loc shi lancheietura toate madularile. DOSOFTEI V. S. noiembrie 117^r/12 cf. 119^r/27. Miinile shi picioarele shi alte madulari ale noastre care au facut pacate. CHEIA IN. 13^v/14 cf. 29^r/15 76^r/32. Clatescuma cu toate madularile pentru k shtiu k nevinovat nu ma vei lasa. BIBLIA (1 688) 367¹/39. Batindui toate madularile. MINEIUL (1 776) 40^r2/19. O parte de madularile mele sa vad shi o parte sint acoperite (a. 1779). GCR II 119/13. Otrava. . . au strabatut pina la madularile ceale mai primejduitoare. AETHIOPICA 40^r/10 cf. 79^v/13. Nu se vad printre dinshii paralitici orbi shchiopi nici stracatzi la vreun madulariu. IST. AM. 80^r/16. Ashea se intimpla la bietzii bolnavi carii sint in stratul mortzii nice pot vorbi nice gindi fara numai de necazul ce simt intru madularile sale. MAIOR P. 11/28. Raceala biruise toate madularile mele. KOTZEBUE U. 20^v/4. Trupul nostru au priimit. . . unele madulari indoite. CALENDARIU (1 814) 102/18. Miau mai ramas putzin singe in madularile meale. BELDIMAN N. P. I 105/7 cf. 17/1 185/2. Au daruit firea pre albini cu asha plasa de unealte shi madulari cu care dinsale nu numai drept bine curat shi frumos ci shi preste fire iute datorintzele sale pot sa plineasca. TOMICI C. A. 23/2. Ale sale madulareshi vede in bucatzi sarind. HELIADE O. I 101 cf. 103. Impotriva circeilor la miini shi la picioare este foarte de folos k sa se frece acest madulari cu flanela sau cu altceva de lina cu otzet tare de camfor. cr (1 831) 142¹/30. Incalzindushi slabitele madulari la razele soarelui. NEGRUZZI S. I 293. Ishi destzepeni madularele intinzind bratzele in laturi shi batind in pamint cu picioarele amortzite. SADOVEANU O. I 490. Focul arde vioi in soba o caldura lenesha itzi umple toate madularele. id. ib. VII 334 cf. 65 164 IX 419 X 7 id. M. C. 102 id. F. J. 466 id. P. M. 243. Se dau in laturi sa nu se mai aleaga shi cu madularele retezate. PAS Z. II 205 cf. IV 86. Ii trecuse prin madulare un fluid lenesh placut de voluptate. VORNIC P. 160. Ma luat asha o caldura placuta prin toate madularele. V. ROM. ianuarie 1 954 79 cf. ALR II/I MN 82 2222/172 250 279 514 682. ◊ F i g. [Orashul] ce zace la picioarele tale beat de vuiet Culcat pe costisha lui k sashi odihneasca madularile cele de granit. NEGRUZZI S. I 270. Traian Buciu parca turna din clocotul vietzii sale nestavilite singe aprins in madularele motorului. MIHALE O. 170. ◊ E x p r. (Invechit) Ai imprashtia (cuiva) trupul madulari = al rupe (pe cineva) in bucatzi. Auzind premparatul laudindusa cai va imprashtia trupul madulari. DOSOFTEI V. S. octombrie 73^v/29. ♦ P. r e s t r. Organ genital barbatesc. Pruncul acela carele nui va fi taiata pelitza madulariului acela va peri din oamenii sai. VARLAAM C. 404. Iau legat cu o atza madularul shi iau cusut shi shazutul. AMIRAS LET. III133/4. Teodor Pusnicul shia scos madularele. STANOIU I. 176. ♦ P. r e s t r. (Regional la pl.) Ganglionii de la git (Petreshtii de JosTurda). ALR II/I MN 82 2222/250. ♦ (Invechit la pl.) Oseminte. Vadzu pre parintzii sai asha caznitz le lua de gios sf[i]ntele madulari de le saruta. DOSOFTEI V. S. noiembrie 111^r/24. Altarul de piatra care stau intinse Madulare de sfintzi. ALEXANDRESCU M. 94. 2. (Invechit) Membru (al unei societatzi al unei organizatzii al unui grup etc.) ; element (al unui grup). Totzi sfintzii lui setzi fie fratzi de la un tata feciori madulare lui H[risto]s (a. 1619). CUV. D. BATR. II 122/14. Iarashi ne impreunam intru beseareca lui adeca intru madularele lui ce le iaste cap mariia sa. VARLAAM C. 35 cf. GCR I 115/15. tzeara noastra este madularea craimei Ungariei. SHINCAI HR. II 111/18 cf. id. ib. III 21/34. Sa aiba divanul fara intirziere a alege pre acele. . . doua madulari dintre boierii cii mai ispititzi. AR (1 829) 42¹/4. Al doile madulariu al comitetului insemnat aice. . . este ales. dumnealui boieriul Constantin Cantacuzino Pashcanu. ib. 42¹/35. La fieshtecare cinci ani madularele senaturilor sa primenesc. CR (1829) 152¹/31 cf. ib. (1 833) 25¹/30. K un madular al sotzietatzii fii cetatzean vrednic. MARCOVICI C. 88/19 cf. id. D. 5/4 131/25. Duhurile cele mai inalte madulari a Academiei ar fi crezul. KOGALNICEANU in PR. DRAM. 432 cf. id. S. 196. Vrea sal faca madulariu de sfat. BARAC T. 25/4. Capelele oshtirilor erau din drept madulari ai svatului domnesc. BALCESCU M. V. 597. Academia . . . il alese curind de madular al seu. NEGRUZZI S. II 144. Ii multzami isprava facuta de la 1 813 de Asachi „patriotul nostru madular Academiei din Roma”. IORGA L. II 519. Fost madular fruntash al Adunarii Obshteshti. CAMIL PETRESCU O. II 388 cf. 497. ♦ Functzionar slujbash al unei institutzii. Cf. PRAV. 71. Voi inca sintetzi madularile craimei acesteia. . . shi acum inca slujitzi cu mare credintza. SHINCAI HR. II 85/9. Carii din madulari nu sa vor supune la aceasta porunca. . . li sa amerintzeaza pedeapsa.GT (1 838) 28¹/29. Departamentul credintzei la care fu madular. ALEXANDRESCU M. 210. Eshti un madular al politziei? ALECSANDRI T. III 1096. 3. (Regional) Parte a carutzei (DDRF H II 50 62 101 118 221 X 500 XI 283 312); (la pl.) cuiele (de lemn) care leaga dricul cu osiile shi inima carutzei sau care tzin in cerc obezile rotzii (CDDE LIUBAIANA M. 106 H II 132 IV 254 XI 395). ♦ (Ban. la pl.) Icuri cu care se string doagele. Cf. LIUBAIANA M. 128. 4. (Regional) Sfredel de dimensiuni mari. V. b u t e l n i c sh p i tz e l n i c. Madularul da gauri pina la 2 cm diametru. PAMFILE I. C. 124. Pl.: madulare shi (invechit shi popular) madulari (2) madulari. SHi: (invechit rar) maduláre s. f. ; (regional) medular (LIUBAIANA m. 128) s. n. ; madurari (GEORGESCUTISTU B. 62) subst. pl. ; madalára s. f. Lat. medullaris.