larga vt [At: LTR² / Pzi: ~ghez / E: fr larguer, it largare] 1 A desprinde un obiect (parașută, balast etc.) dintr-o aeronavă în zbor, prin aruncare sau cu ajutorul unui mecanism. 2 A îndepărta o ambarcație de la chei sau de la o navă, cu ajutorul unei căngi.

LARGÁ vb. I. tr. A desprinde dintr-o aeronavă un obiect pentru a fi lansat în timpul zborului. ♦ A îndepărta o ambarcație de la chei sau de la navă cu ajutorul unei căngi. [< fr. larguer, it. largare].

LARGÁ vb. tr. 1. a desprinde dintr-o aeronavă un obiect pentru a fi lansat în timpul zborului. 2. a îndepărta o ambarcație de la chei sau de la navă cu ajutorul unei căngi. 3. a desfășura larg vela sau voalura parașutei. (< fr. larguer, it. largare)

largá vb. I (av.) A arunca ceva dintr-o aeronavă în zbor ◊ „După ce tonele de combustibil au fost largate, avionul a intrat în procedura de aterizare.” Ev.z. 2 X 95 p. 3 (din it. largare, fr. larguer; PR 1960, DMC 1968; DEX)

A LARGÁ ~ghéz tranz. (balasturi, lesturi, parașutiști) A desprinde dintr-o aeronavă în zbor lăsând să cadă. /<fr. larquer, it. largare

larg, ~ă [At: PSALT. 26 / Pl: (1-8, 15-40, 57-61) ~rgi, (42, 46-56) ~uri / E: ml largus] 1 a (D. terenuri, teritorii, așezări omenești etc.) Care se întinde pe o suprafață mare Si: extins, întins. 2 a (D. terenuri, teritorii, așezări omenești etc.) Pe a cărui suprafață pot exista multe obiecte, oameni etc. Si: cuprinzător. 3 a (Îlav) În (sau înv, preste) lumea ~ă Pretutindeni. 4 a (Îal; îcn) Nicăieri. 5 a (Îe) A pleca (sau a ieși, a porni, a se duce etc.) în lumea ~ă A pleca departe, într-un loc necunoscut. 6 a (Îe) A umbla (sau a rătăci) în lumea ~ă A călători mult în locuri diferite Si: a colinda. 7 a (Îe) Du-te în lumea (sau, reg, țara) ~ă Se spune pentru a arăta cuiva că e liber să plece unde dorește. 8 a (D. acțiuni, mișcări) Care se desfășoară pe un spațiu întins. 9-10 av (Pop; îe) A-i fi (sau a-i face cuiva) ~ (A-i fi sau) a face să-i fie cuiva la îndemână. 11-12 av (Îae) (A se simți sau) a face pe cineva să se simtă bine. 13-14 av (Îae) (A avea sau) a face să aibă libertate de mișcare. 15 a De dimensiuni mari, în special lat. 16 a (Bis; îs) Calea (sau poarta) ~ă Drum spre iad. 17 a (D. părți ale corpului ființelor) Dezvoltat mult în lățime. 18 a (Pfm; îe) A avea mâna (sau mână) ~ă ori a fi ~ la mână (sau la buzunar) A fi darnic. 19 a (Pfm; îlav) Cu mână ~ă Cu generozitate. 20 a (Îal) Din belșug. 21 a (Reg; îe) A fi ~ în burtă A fi bolnav. 22 a (Îae; pbl) A îndura multe. 23 a (Reg; îlav) În gura ~ă Zgomotos. 24 a (Reg; îe) A face gură ~ă A-și exprima protestul vociferând. 25 a (D. orificii) Care are o deschidere mare. 26 a (D. încăperi, obiecte) Care are un volum apreciabil. 27 a (Pex) Încăpător. 28 a (D. recipiente, cavități etc.) Cu dimensiunea transversală mare. 29 a (D. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului. 30 a (D. obiecte de îmbrăcăminte sau încălțăminte) Care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. 31 a (Îvp; îe) A da (ceva) cu mâneci ~rgi A da ceva bucuros, cu plăcere. 32 a (Pop; îlav) Cu mâneci -rgi Cu nerăbdare. 33 a (Pop; îe) Strâmtă-n șale și ~ă-n poale Se spune despre o situație care dezamăgește. 34 a (Fig) De mari proporții. 35 a (Fig) Abundent. 36 a (Fig) Amplu. 37 a (D. grupuri de oameni; îoc redus, restrâns) Numeros. 38 a (Fig; d. sentimente, manifestări etc.) Intens. 39 a (Fig; d. mișcări) Desfășurat în toată amploarea. 40 a (Pex) Măreț. 41 av (Îlav) Pe ~ Detaliat. 42 sn Lărgime. 43-44 av (Îlav; îlpp) De-a (sau în) ~(ul)... De-a curmeziș(ul). 45 av (Îlav) În ~ și-n lat În toate direcțiile Si: pretutindeni. 46 sn Parte a unui loc, cea mai îndepărtată de vorbitor. 47 sn (Pex) Parte a unei ape, depărtată de mal. 48 sn Loc deschis, de mari dimensiuni. 49 sn (Pop; îe) A ieși (sau a scoate pe cineva) la (sau în) ~ A scăpa (pe cineva) dintr-o situație dificilă. 50 sn (Îs) ~ul văii Locul unde se formează o vale între doi munți. 51 sn Spațiu liber, în care te poți mișca nestingherit. 52 sn (Îe) A lua ~ul A fugi. 53 sn (Îe) În (sau la) ~ul meu, tău, său etc. În deplină siguranță sau libertate Si: nestingherit. 54 sn (Pop; îe) A fi la ~ul tău și la strâmtul altuia A-și lua libertăți excesive, în detrimentul altcuiva. 55 sn (Îvr) Dărnicie. 56 sn Bunăstare. 57 sf Rețea de pescuit cu ochiuri mari. 58 sf (Reg) Femeie depravată. 59 sf Femeie deșteaptă, cu experiență de viață, care știe cum să se comporte. 60 sfa (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 61 sf Melodie după care se execută larga (60).

largá (a ~) vb., ind. prez. 3 largheáză

largá vb., ind. prez. 1 sg. larghéz, 3 sg. și pl. largheáză

larga (cuv. lat.), valoare de notă* în tratatele de musica mensurata* ale sec. 14-15 care este mai mare decât maxima* și care se deosebește de aceasta printr-un corp mai mare și prin mai multe codițe (lat. caudae).

LARGA, râu în rep. Moldova, afluent stg. al Prutului; lungime: c. 30 km. Izv. din apropierea com. Lărguța (jud. Cahul), de la 200 m alt. Pe râul L., la 7 iul. 1770, armatele ruse, conduse de mareșalul P.A. Rumeanțev, i-au învins pe turci; alături de ruși au luptat și voluntari moldoveni.