3 definiții pentru ladino
Explicative DEX
LADÍNO s. n. Varietate a iudeospaniolei vorbită în Balcani, în Africa de Nord și în Orientul Apropiat de descendenții evreilor expulzați din Spania în 1492. – Din fr. ladino.
Ortografice DOOM
*ladíno (varietate a iudeospaniolei) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Jargon
LADÍNO s. n. (Lingv.) 1. Limba religioasă a sefarzilor (spre deosebire de limba laică: sefardă sau iudeospaniolă), care este un calc3 al textelor biblice evreiești (al pentateuhului) și se scrie cu caractere latine sau rași. 2. Dialect sefard din Orient. (cf. sp. ladino < lat. latinus = latin)
Intrare: ladino
ladino substantiv neutru
| substantiv neutru (N77) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)