2 definiții pentru kievean (adj.)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
kieveán (ki-e-) adj. m., s. m., pl. kievéni; adj. f., s. f. kieveánă, pl. kievéne
kieveán s. m., adj. m., pl. kievéni; f. sg. kieveánă, g.-d. art. kievénei, pl. kievéne
- sursa: DOOM (1982)
- adăugată de tavi
- acțiuni
kieveán s. m., adj. m., pl. kievéni; f. sg. kieveánă, g.-d. art. kievénei, pl. kievéne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: kievean (adj.)
- silabație: ki-e-vean
| adjectiv (A17) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular |
|
| ||
| plural |
|
| |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)