3 definiții pentru Jacaranda (gen de plante)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JACARÁNDA s. m. arbore din America tropicală, cu flori tubuloase albastre, miros plăcut și cu lemn frumos, folosit în ebenisterie. (< fr., engl. jacaranda)
jacaránda s. 1967 (cuv. amerind.) Arbore tropical de esență prețioasă v. imputrezibil (cf. fr., engl. jacaranda; LI 81)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
JACARANDA Juss., JACARANDA, fam. Bignoniaceae. Gen originar din regiunile tropicale, pînă în 52 specii, erbacee, arbuști sau arbori, glabri sau pubescenți. Flori hermafrodite (caliciu mic, campanulat, cu 5 sepale, corolă cu 5 petale erecte sau îndoite, rotunjite, îndepărtate, 4 stamine fertile, un staminoid steril, lung, cuneiform) albastre sau violete, mari, în paniculă terminală sau în axa frunzei. Frunze opuse, simplu sau dublu-penate. Fruct, capsulă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv masculin (M94) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
| — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
| — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||