5 definiții pentru iubăreț
Explicative DEX
IUBĂRÉȚ, -EÁȚĂ, iubăreți, -ețe, adj. (Pop.) Care se îndrăgostește des, care iubește cu pasiune. – Iubi + suf. -ăreț.
iubăreț, ~eață smf, a [At: PAMFILIE, J. I. / V: ~bar~ / Pl: ~i, ~e / E: iubi + -ăreț] 1-2 (Persoană) care iubește cu patimă Si: iubitor, (pop) iubeț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iubareț, ~ă a vz iubăreț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
iubăréț (pop.) adj. m., pl. iubăréți; f. iubăreáță, pl. iubăréțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
iubáreț/iubăréț adj. m., pl. iubáreți/iubăréți; f. sg. iubáreță/iubăreáță, pl. iubárețe/iubăréțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: iubăreț
iubăreț adjectiv
| adjectiv (A18) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
iubareț adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
iubăreț, iubăreațăadjectiv
- 1. Care se îndrăgostește des, care iubește cu pasiune. DEX '09
etimologie:
- Iubi + sufix -ăreț. DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.