O definiție pentru irideu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*iridéŭ, -ée adj. (d. lat. iris, iridis, vgr. íris, iridos și irios, curcubeŭ, iride). Bot. Din familia al căreĭ tip e iridea: șofranu e o plantă iridee. F. pl. Familia plantelor al căror tip e iridea (stînjinelu).
Intrare: irideu
irideu adjectiv
| adjectiv (A103) Surse flexiune: Scriban | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||