8 definiții pentru ioniu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IÓNIU s. n. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: i-o-] – Din germ. Ionium, fr. ionium.
ioniu sn [At: LTR / P: i-o-niu / Pl: ~ii / E: ger Ionium, fr ionium] Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÓNIU s. n. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: i-o-niu] – Din germ. Ionium, fr. ionium.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IÓNIU s.n. (Chim.) Element radioactiv, izotop al toriului. [Pron. i-o-niu. / < fr. ionium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IÓNIU s. n. element radioactiv, izotop al toriului. (< germ. Ionium, fr. ionium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ióniu [niu pron. nĭu] (i-o-niu) s. n., art. ióniul; simb. Io
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ióniu s. n. (sil. i-o-niu) [-niu pron. -niu]; simb. Io
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
IÓNIU (< fr., germ.) s. n. Izotop radioactiv natural al toriului (Io; nr. at. 90, nr. de masă 230), produs de dezintegrare al uraniului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: i-o-niu
- pronunție: ionĭu
substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ioniusubstantiv neutru
- 1. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare. DEX '09 DEX '98 DN
- comentariu Io DOOM 2 DOR
etimologie:
- Ionium DEX '09 DEX '98 MDN '00
- ionium DEX '09 DEX '98 DN