8 definitzii pentru ioniu
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
IÓNIU s. n. Izotop radioactiv al toriului care se obtzine din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: io] Din germ. Ionium fr. ionium.
ioniu sn [At: LTR / P: ioniu / Pl: ~i / E: ger Ionium fr ionium] Izotop radioactiv al toriului care se obtzine din uraniu prin dezintegrare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
IÓNIU s. n. Izotop radioactiv al toriului care se obtzine din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: ioniu] Din germ. Ionium fr. ionium.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
IÓNIU s.n. (Chim.) Element radioactiv izotop al toriului. [Pron. ioniu. / < fr. ionium].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
IÓNIU s. n. element radioactiv izotop al toriului. (< germ. Ionium fr. ionium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ióniu [niu pron. nĭu] (ioniu) s. n. art. ióniul; simb. Io
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ióniu s. n. (sil. ioniu) [niu pron. niu]; simb. Io
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
IÓNIU (< fr. germ.) s. n. Izotop radioactiv natural al toriului (Io; nr. at. 90 nr. de masa 230) produs de dezintegrare al uraniului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: i-o-niu
- pronuntzie: ionĭu
| substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ioniusubstantiv neutru
- 1. Izotop radioactiv al toriului care se obtzine din uraniu prin dezintegrare. DEX '09 DEX '98 DN
- comentariu Io DOOM 2 DOR
etimologie:
- Ionium DEX '09 DEX '98 MDN '00
- ionium DEX '09 DEX '98 DN
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.