10 definiții pentru insectifug (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INSECTIFÚG, -Ă, insectifugi, -ge, adj., s. n. 1. Adj. Care îndepărtează insectele. 2. S. n. Substanță care, prin miros, gust, culoare sau altă proprietate, îndepărtează insectele dăunătoare. – Din fr. insectifuge.
insectifug, ~ă sn, a [At: LTR2 / V: ~tof~ / Pl: ~ugi, ~uge / E: fr insectifuge] 1-2 (Substanță chimică) producătoare, prin miros, gust, culoare sau alte proprietăți, a îndepărtării insectelor dăunătoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSECTIFÚG, -Ă, insectifugi, -ge, adj., s. n. 1. Adj. Care îndepărtează, care gonește insectele. 2. S. n. Substanță chimică care, prin mirosul, gustul, culoarea sau altă proprietate a ei, îndepărtează insectele dăunătoare. – Din fr. insectifuge.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INSECTIFÚG, -Ă, insectifugi, -e, adj. (Și substantivat) Care îndepărtează insectele prin miros, prin gust sau prin culoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSECTIFÚG, -Ă adj., s.n. (Substanță) care îndepărtează insectele datorită mirosului, gustului sau culorii sale. [< fr. insectifuge, cf. lat. insectum – insectă, fugare – a fugări].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INSECTIFÚG, -Ă adj., s. n. (substanță) care îndepărtează insectele dăunătoare prin miros, gust sau culoare. (< fr. insectifuge)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INSECTIFÚG ~gă (~gi, ~ge) și substantival Care prin proprietățile sale alungă insectele. /<fr. insectifuge
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
insectifúg1 adj. m., pl. insectifúgi; f. insectifúgă, pl. insectifúge
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
insectifúg adj. m., pl. insectifúgi; f. sg. insectifúgă, pl. insectifúge
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
INSECTI- „insectă”. ◊ L. insectum „insectă” > fr. insecti-, engl. id., germ. insecti- > rom. insecti-. □ ~cid (v. -cid), adj., s. n., (substanță) care distruge insectele; ~fer (v. -fer), adj., purtător de insecte; ~form (v. -form), adj., cu aspect de insectă; ~fug (v. -fug), adj., s. n., (substanță) care îndepărtează insectele dăunătoare prin miros, gust sau culoare; ~vore (v. -vor), adj., s. n. pl., 1. adj., Care se hrănește cu insecte. 2. s. n. pl., Ordin de mamifere mici, cu dinții ascuțiți, a căror hrană principală o constituie insectele.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A11) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
insectifug, insectifugăadjectiv
- 1. Care îndepărtează insectele. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- insectifuge DEX '09 DEX '98 DN