23 de definitzii pentru infiere

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INFIÉRE infieri s. f. Actziunea de a infia shi rezultatul ei; adoptare adoptzie. [Pr.: fie] V. infia.

INFIÉRE infieri s. f. Actziunea de a infia shi rezultatul ei; adoptare adoptzie. [Pr.: fie] V. infia.

infiere sf [At: DA ms / P: ~fie~ / V: (rar) ~are ~iire / Pl: ~ri / E: infia] 1 Adoptare cu forme legale a unui copil Si: (inv) infiala. 2 (Nob) Insushire a unor cuvinte pareri etc.

INFIÉRE infieri s. f. Actziunea de a infia shi rezultatul ei; adoptare adoptziune. Pronuntzat: fie.

infiére f. Actziunea de a infia adoptziune.

INFIÁ infiez vb. I. Tranz. A adopta (cu forme legale) un copil. [Pr.: fia] In + fiu.

INFIÁ infiez vb. I. Tranz. A adopta (cu forme legale) un copil. [Pr.: fia] In + fiu.

infia vt [At: ALECSANDRI ap. TDRG / P: ~fia~ / V: (inv) ~fii / Pzi: ~iez / E: in + fiu] 1 A adopta cu forme legale un copil. 2 (Nob) Ashi insushi cuvinte pareri etc.

INFIÁ infiez vb. I. Tranz. A adopta (un copil) a lua de suflet. Era infiata de el. CAMIL PETRESCU O. II 158. Imi propun sa iau cu mine in Europa... pe arabul acest mic. Vrei poate sal infiezi? ALECSANDRI O. P. 349. Pronuntzat: fia.

A INFIÁ ~éz tranz. (copii) A primi in familie cu drept de copil legitim; a lua de suflet; a adopta. [Sil. fia] /in + fiu

infià v. a lua drept fiu a adopta de fiu.

infiéz v. tr. (d. fiŭ). Adopt k fiŭ ĭaŭ de suflet.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

infiére (fie) s. f. g.d. art. infiérii; pl. infiéri

infiére s. f. (sil. fie) g.d. art. infiérii; pl. infiéri

infiá (a ~) (fia) vb. ind. prez. 3 infiáza 1 pl. infiém (fiem); conj. prez. 3 sa infiéze; ger. infiínd (fiind)

infiá vb. (sil. fia) ind. prez. 1 sg. infiéz 3 sg. shi pl. infiáza 1 pl. infiém (sil. fiem); conj. prez. 3 sg. shi pl. infiéze; ger. infiínd (sil. fiind)

infiez fiaza 3 fieze 3 conj. fiam 1 imp. fiere inf. s.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INFIÉRE s. (JUR.) adoptare adoptzie. (~ unui copil.)

INFIERE s. (JUR.) adoptare adoptzie. (~ unui copil.)

INFIÁ vb. (JUR.) a adopta. (A ~ un nounascut.)

INFIA vb. (JUR.) a adopta. (A ~ un nounascut.)[1]

  1. In original cuv. greshit accentuat: infia. LauraGellner

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

infiére infieri s. f. Actziunea de a infia shi rezultatul ei. ♦ (Sens biblic) Unul dintre efectele botezului care dupa ce nea curatzit de pacat nea sfintzit nea acordat harul mantuitor shi am devenit fii shi moshtenitori ai lui Dumnezeu prin Iisus Hristos. Din infia.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

Intrare: infiere
  • silabatzie: in-fi-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infiere
  • ‑nfiere
  • infierea
  • ‑nfierea
plural
  • infieri
  • ‑nfieri
  • infierile
  • ‑nfierile
genitiv-dativ singular
  • infieri
  • ‑nfieri
  • infierii
  • ‑nfierii
plural
  • infieri
  • ‑nfieri
  • infierilor
  • ‑nfierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infiare
  • ‑nfiare
  • infiarea
  • ‑nfiarea
plural
  • infieri
  • ‑nfieri
  • infierile
  • ‑nfierile
genitiv-dativ singular
  • infieri
  • ‑nfieri
  • infierii
  • ‑nfierii
plural
  • infieri
  • ‑nfieri
  • infierilor
  • ‑nfierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infiire
  • ‑nfiire
  • infiirea
  • ‑nfiirea
plural
  • infiiri
  • ‑nfiiri
  • infiirile
  • ‑nfiirile
genitiv-dativ singular
  • infiiri
  • ‑nfiiri
  • infiirii
  • ‑nfiirii
plural
  • infiiri
  • ‑nfiiri
  • infiirilor
  • ‑nfiirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

infiere, infierisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi infia DEX '09 DEX '98

infia, infiezverb

  • 1. A adopta (cu forme legale) un copil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: adopta
    • format_quote Era infiata de el. CAMIL PETRESCU O. II 158. DLRLC
    • format_quote Imi propun sa iau cu mine in Europa... pe arabul acest mic. – Vrei poate sal infiezi? ALECSANDRI O. P. 349. DLRLC
etimologie:
  • In + fiu DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.