10 definiții pentru infante
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INFÁNTE, -Ă, infanți, -te, s. m. și f. Titlu dat copiilor regelui Spaniei (și al Portugaliei), în afară de primul născut; persoană care poartă acest titlu. – Din sp. infante. Cf. it. infante.
INFÁNTE, -Ă, infanți, -te, s. m. și f. Titlu dat copiilor regelui Spaniei (și al Portugaliei), în afară de primul născut; persoană care poartă acest titlu. – Din sp. infante. Cf. it. infante.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
infante, ~ă [At: NEGRUZZI, S. III, 265/7 / V: ~nt / Pl: ~nți, ~e / E: it, sp infante] (Înv) 1 sm Titlu dat copiilor regilor Spaniei și ai Portugaliei, în afară de primul născut. 2 smf Persoană cu titlul de infante (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFÁNTE, -Ă s.m. și f. Titlu dat copiilor regilor Spaniei (și ai Portugaliei) în afară de primul născut. [< sp. infante].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFÁNTE, -Ă s. m. f. titlul dat copiilor regilor Spaniei și Portugaliei, în afară de primul născut. (< sp. infante)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INFÁNTE ~tă (~ți, ~te) m. și f. (în Spania și Portugalia; folosit și ca titlu) Fiu sau fiică a unui rege (în afară de primul născut). /sp. infante, fr. infant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infante m. titlu dat copiilor la urmă născuți ai regilor Spaniei și Portugaliei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
infant, ~ă smf vz infante
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*infánt, -ă s. (sp. și pg. infante, f. infanta, d. lat. in-fans, -fántis, copil. V. fante, faimă, infanterie). Titlu dat în Spania și Portugalia copiilor regalĭ născuțĭ după primu copil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
infánte s. m., pl. infánți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
infánte s. m., pl. infánți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
infante, infanțisubstantiv masculin infantă, infantesubstantiv feminin
- 1. Titlu dat copiilor regelui Spaniei (și al Portugaliei), în afară de primul născut; persoană care poartă acest titlu. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- infante DEX '09 DEX '98 DN