11 definitzii pentru inculca
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCULCÁ incúlc vb. I. Tranz. A intipari in mintea cuiva prin repetare o idee o conceptzie etc. Din fr. inculquer lat. inculcare.
inculca vt [At: ODOBESCU S. II 70 / V: in~ / Pzi: inculc / E: fr inculquer lat inculcare] (Liv) A intipari in mintea cuiva prin repetare o idee o norma de purtare o conceptzie etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCULCÁ incúlc vb. I. Tranz. (Livr.) A intipari in mintea cuiva prin repetare o idee o conceptzie etc. Din fr. inculquer lat. inculcare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INCULCÁ incúlc vb. I. Tranz. (Livresc cu privire la o regula de conduita un principiu o idee etc.) A intipari in mintea cuiva prin repetare. Asemenea shcoale intrun curs de patru mult cinci ani ar inculca elevilor principii solide. ODOBESCU S. II 70.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCULCÁ vb. I. tr. (Liv.) A intipari in mintea cuiva prin repetitzie o idee o norma de purtare etc. [P.i. incúlc. / < fr. inculquer lat. inculcare].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCULCÁ vb. tr. a intipari in mintea cuiva prin repetitzie un principiu o idee etc. (< fr. inculquer lat. inculcare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INCULCÁ incúlc rar (idei conceptzii principii etc.) A fixa in memoria cuiva prin repetare permanenta. /<fr. inculquer lat. inculcare
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
inculcà v. a grava in spirit a baga in cap prin dese repetziri.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*incúlc a á v. tr. (lat. inculcare a inculca d. in in shi calcare a calca). Intiparesc ceva in mintea cuĭva repetinduĭ des: a inculca patriotizmu in mintea copiluluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
inculcá (a ~) vb. ind. prez. 3 incúlca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
inculcá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. incúlca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT10) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
inculca, inculcverb
- 1. A intipari in mintea cuiva prin repetare o idee o conceptzie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Asemenea shcoale intrun curs de patru mult cinci ani ar inculca elevilor principii solide. ODOBESCU S. II 70. DLRLC
-
etimologie:
- inculquer DEX '09 DEX '98 DN
- inculcare DEX '09 DEX '98 DN