5 definiții pentru incantatoriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCANTATÓRIU, -IE, incantatorii, adj. (Livr.) Cu caracter de incantație. – Din fr. incantatoire.
INCANTATÓRIU, -IE, incantatorii, adj. (Livr.) Cu caracter de incantație. – Din fr. incantatoire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incantatoriu, ~ie a [At: DN3/ Pl: ~ii / E: fr incantatoire] (Liv) Cu caracter de incantație (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCANTATÓRIU, -IE adj. De incantație. [< fr. incantatoire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCANTATÓRIU, -IE adj. cu caracter de incantație. (< fr. incantatoire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+incantatoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. incantatorie; pl. m. și f. incantatorii corectată
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: incantatoriu
incantatoriu adjectiv
| adjectiv (A109) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
incantatoriu, incantatorieadjectiv
- 1. Cu caracter de incantație. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- incantatoire DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.