3 definiții pentru idoneu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IDONÉU, -ÉE adj. (Liv.) Care are calitățile cerute și necesare pentru ceva. ♦ Adecvat, convenabil, potrivit. [Pron. -eu, pl. -ei, -ee. / cf. it. idoneo, lat. idoneus].
IDONÉU, -ÉE adj. (despre om) care are calitățile cerute și necesare pentru ceva. ◊ adecvat, convenabil, apt, potrivit. (< it. idoneo, lat. idoneus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
idonéu adj. m., pl. idonéi; f. sg. și pl. idonée
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: idoneu
idoneu adjectiv
| adjectiv (A103) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)