optziuni

3 definitzii pentru harang

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

harang sn [At: ANON. CAR. / V: ~rang harang harang / Pl: ~uri shi (rar) ~nge / E: mg harang] (Mgm; Ban) Clopot.

haráng shi haríng n. pl. urĭ (ung. harang a. i. Cp. cu baranga). Ban. Olt. Trans. Clopot (la biserica). In Meh. (rTP. 1 105) aríng.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

haráng (ắngi) s. n. (Trans. Banat) Clopot. Var. (Olt.) haring. Mag. harang (DAR; Scriban; Gáldi Dict. 134). Der. baranga s. f. (animal care serveshte de calauza celorlalte; galagios palavragiu) prin contaminare cu mag. beregni „a mugi”. Pare fantastica ipoteza lui Philippide Viatza rom. 1 (1916) p. 216 care pleaca de la barangos ngr. βαράγγοι populatzie care a trait in Evul Mediu in bazinul Dunarii pentru al explica pe baranga k shi pe baragladina shi toponimul Baragan; cf. Bogrea Lui N. Iorga Omagiu Craiova 1922 p. 5163. De la baranga sau de la mag. beregni provine barangi vb. (a striga a tzipa) shi barani vb. (Trans. Mold. a insista a pisa; a rivni) care Cihac II 479 dorea sal derive din mag. várni de la várás „ashteptare”.

Intrare: harang
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • harang
  • harangul
  • harangu‑
plural
  • haranguri
  • harangurile
genitiv-dativ singular
  • harang
  • harangului
plural
  • haranguri
  • harangurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N28)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • harang
  • harangul
  • harangu‑
plural
  • harangi
  • harangile
genitiv-dativ singular
  • harang
  • harangului
plural
  • harangi
  • harangilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)