4 definiții pentru hantarig
Explicative DEX
hantarig sn [At: VICIU, GL. / Pl: ~ige / E: mg hankalék, hankalik] (Mgmr) Cumpănă a fântânii.
Relaționale
HANTARÍG s. v. furcă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hantarig s. v. FURCĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
hantaríg, hantaríge, s.n. (reg., înv.) cumpăna fântânii.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: hantarig
hantarig substantiv neutru
| substantiv neutru (N3) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)