optziuni
  • info

14 definitzii pentru guitza

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

GUITZÁ pers. 3 guítza vb. I. Intranz. (Despre porci; adesea fig.) A scoate sunete caracteristice speciei; a covitza. [Pr.: gui] Din guitz.

guitza vi [At: ISPIRESCU L. 129 / P: gui~ / V: (reg) guici guitzi / Pzi: 3 ~itza / E: guitz] 1 (D. porci) A tzipa cu glas subtzire shi ascutzit (de foame sau cand se cred in pericol). 2 (Fig; irn; d. oameni) A scoate strigate stridente.

GUITZÁ pers. 3 guítza vb. I. Intranz. (Despre porci; adesea fig.) A scoate strigate caracteristice speciei; a covitza. [Pr.: gui] Din guitz.

GUITZÁ pers. 3 guítza vb. I. Intranz. (Despre porci shi mistretzi mai ales despre purcei) A scoate sunete subtziri shi ascutzite (de foame de durere etc.). Porcii trindavi se iutzira pornindo anapoda guitzind sa crezi k li sau pus cutzitul la beregata. DELAVRANCEA S.198. Il apuca numaidecit de bot k sa nu guitze. ISPIRESCU L. 129. Pronuntzat: gui.

A GUITZÁ pers. 3 guítza intranz. (despre porci) A scoate sunete repetate prelungi shi ascutzite caracteristice speciei; a face „guitzguitz”. /Din guitz

guitzà v. a striga cu glasul ascutzit shi subtzire (vorbind de purcei). [Onomatopee].

guici v vz guitza

guitzi v vz guitza

1) guítz a á v. intr. (d. guitz 2 shi bg. gucam guitz). Vest. Covitzaĭesc (shi la Sadov.: nishte purceĭ guitzaŭ. VR. 3 1911 339). V. grohaĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

guitzá (a ~) (gui) vb. ind. prez. 3 guítza

guitzá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. guítza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

GUITZÁ vb. v. grohai.

GUITZA vb. a grohai (reg.) a grohoti a gurui (Ban. shi Olt.) a coicai (Mold. shi Bucov.) a covitza a covitzai. (Porcul ~.)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

guitza guitz v. i. 1. a denuntza a informa a pari. 2. a protesta in mod zgomotos.

Intrare: guitza
  • silabatzie: gu-i-tza info
verb (V2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • guitza
  • guitzare
  • guitzat
  • guitzatu‑
  • guitzand
  • guitzandu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • guitza
 (sa)
  • guitze
  • guitza
  • guitza
  • guitzase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • guitza
 (sa)
  • guitze
  • guitzau
  • guitzara
  • guitzasera
guici
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
guitzi
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

guitzaverb

  • 1. adesea figurat (Despre porci) A scoate sunete caracteristice speciei. DEX '09 DLRLC
    sinonime: covitza grohai
    • format_quote Porcii trindavi se iutzira pornindo anapoda guitzind sa crezi k li sau pus cutzitul la beregata. DELAVRANCEA S.198. DLRLC
    • format_quote Il apuca numaidecit de bot k sa nu guitze. ISPIRESCU L. 129. DLRLC
etimologie:
  • guitz DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.