grau [At: COD. VOR. 93/81 / Pl: (pop; 13) graie (reg; 13) ~ri (inv; 12) ~re (12) ~ane / E: ml granum] 1 sm Gen de plante erbacee din familia gramineelor cu radacina adanca cu frunzele lanceolate shi cu inflorescentza in spic lung ingust cu mustatzi din ale caror boabe se obtzine faina (Triticum). 2 sm Planta care face parte din genul graului. 3 (Pex) Samantza de grau (2). 4 sm (SHis ~ alb ~ carnau ~ de primavara ~ de toamna ~ rusesc) Planta erbacee graminee Si: (reg) arnaut hulca leshitza ulica (Triticum aestivum). 5 sm (Is) ~ fara mustatza ~ fara tzeapa ~ tuns Planta erbacee graminee cu spicul fara mustatzi (Triticum aestivum muticum). 6 sm (Reg; is) ~ umblator Planta erbacee graminee cu spicul fara mustatzi (Triticum aestivum muticum; varietatea alborubum). 7 sm (Reg; is ~ roshu ~ roshu de Ungaria) Planta erbacee graminee Si: ghirca roshu harca ulca roshu (Triticum aestivum multicerin). 8 sm (SHis ~ cu mustatzi ~ tzapash) Planta erbacee graminee cu spicul cu mustatzi (Triticum aestivum aristatum). 9 sm (SHis ~ balan ~batran ~ de Banat) Planta erbacee graminee (Triticum aestivum aristatum varietatea erythrospermum). 10 sm (SHis ~ azima ~ de toamna ~ roshu de Tisa ~ uriash) Planta erbacee graminee (Triticum aestivum aristatum varietatea ferugineumm). 11 sm (SHis ~ carnau tuns ~ de iarna ~ englezesc ~ tuns) Planta erbacee graminee Si: (reg) arnaut (Triticum hybernium). 12 sm (Is) ~ alb ~ de vara ~ polonez Planta erbacee graminee (Triticum polonicum). 13 sm (Bot; shis ~ tare) Ghirca (Triticum durum). 14 sm (Bot; reg) Alac (Triticum monocecum). 15 (Bot; ris ~ alac ~ gol ~ moale) Alac (Triticum spelta). 16 (SHis ~ englezesc ~ mare) Planta erbacee graminee (Triticum turgidum). 17 sm (Bot; reg; is) ~ de balta Ierboi de balta (Beckmamaia erucaeformis). 18 sm (Bot; reg; is) ~ negru Hrishca tatareasca. 19 sm (Bot; reg; is) ~ negru ~l prepelitzei Ciomoiog (Melampyrum arvense). 20 sm (Bot; reg; is) ~ negru ~l prepelitzelor Sora cu frate (Melampyrum nemorosum). 21 sm (Bot; reg; is) ~ salbatic Obsiga (Brachypodium silvaticum). 22 (Bot; reg; ias) Obsiga (Brachypodium pinnatum). 23 (Bot; reg; is) ~l cucului Malaiul cucului (Luzula campestris). 24 sm (Bot; reg; ias) Numauita (Myosotis palustris). 25 sm (Bot; reg; ias) Numauita (Myosotis sylvatica). 26 sm (Bot; reg; is) ~l lupului Jabdie (Polytrichum commune). 27 sm (Bot; reg; is) ~l matzei Fir (Agropyron repens). 28 sm (Bot; reg; is) ~l potarnichii (sau potarnichilor) Parachernitza (Parietaria officinalis). 29 sn (Pgn; lpl; if ~ane) Cereale sub forma de boabe curatzate. 30 sn (Pex; lpl) Teren insamantzat cu grau (2) sau cereale. 31 sn (Pex; mpl) Plantele de pe grane (30). corectata

GRAU m. 1) Planta erbacee cerealiera cu tulpina in forma de pai cu frunze liniare shi inflorescentza in forma de spic din ale carei boabe se face faina. 2) Cantitate de boabe ale acestei plante. 3) Lan care creshte aceasta planta. /<lat. granum

grau n. 1. (pl. grane) planta din familia gramineelor ale carii grauntze serva la facerea painii: grau alb grau de toamna; 2. pl. cereale: magazie de grane; 3. varietatzi de grau: graugol alac; grautare ghirca; graulpotarnichii parachernitza; graulprepelitzei (graunegru) ciormoiag. [Lat. GRANUM].

GRÍNE s. f. pl. Semanaturi de cereale; holde de griu griie. Grinele multora erau coapte. CAMILAR TEM. 217. Cind ploua toate grinele cresc. EMINESCU N. 69. ♦ Cereale in special griu sub forma de boabe. Sta Craiovan somnul veshted Cu un deal domol in creshtet SHi cu Jiiinvirtejatzi Cuprinzindo k un latz. O ducea de azi pe mine Tot cu negustori de grine Cu poporul fara pine. CASSIAN H. 42.

GRIU (2) griie s. n. 1. Planta erbacee anuala din familia gramineelor de culoare galbena la maturitate cu spicul lung shi ingust contzinind boabe din care se face faina (Triticum vulgare). Griu de primavara. Griu de toamna. ▭ Vezi dta colo departe nishte lanuri frumoase de griu care da in copt? CREANGA P. 155. Fecioara blonda k spicul cel de griu. EMINESCU O. I 92. Fetzishoara lui Spuma laptelui; Mustecioara lui Spicul griului. ALECSANDRI P. P. 3. ♦ (Cu sens colectiv) Boabele acestei plante. Era un griu roshcat greu mai mare dragul. CAMILAR TEM. 207. Imi dai 50 de lei pe chila de griu cind chila se vinde 120 de lei in Galatzi? ALECSANDRI T. I 348. 2. Semanatura holda lan de griu (1). Iubesc aceste valuri de griie shi de rod SHi sufletul uzinei ce cinta in motoare. TULBURE V. R. 26. SHi cu poala prinsan briu Vin cintind in stoluri fete De la griu. COSHBUC P. I 47. Vino frate de ma vezi Pina sint griiele verzi. SEVASTOS C. 10.

GRANE f. pl. 1) Cereale sub forma de boabe. 2) Semanaturi de grau; holde.

gríne pl. d. griŭ. Cereale.

gríŭ n. pl. griĭe griurĭ shi grine k briŭ (lat. granum V. granul). O planta care e principala intre graminee shi din a careĭ faina se face pinea. Exista o multzime de varietatzĭ: comun saŭ cirnaŭ (triticum [vulgáre aestivum shi hibérnum]) moale din care se face scrobeala (t. [amýleum shi dicóccus]) mare (t. túrgidum) alb (t. polónicum) alac (t. spélta) ghirca (t. dúrum) pir (t. répens sh. a.). Pl. Grine cereale in general. Griu paturnichiĭ o planta urticacee care se numeshte shi parachernitza shi care are proprietatzĭ emoliente shi racoritoare (parietária [officinalis saŭ erécta]); griu prepelitzeĭ scrab. V. arnaut.

!grau² (semanatura; lan) s. n. pl. graie

!grau² (semanatura lan) s. n. pl. grane/graie

grau s. m. s. n. (sorturi) pl. grauri/(lanuri) pl. graie

grau graie (lanuri de grau) shi grane (cereale).

grane (cereale) s. n. pl.

grane (cereale) s. n. pl.

GRANE s. pl. 1. v. lanuri. 2. v. cereale.

GRINE s. pl. 1. holde (pl.) lanuri (pl.). (~ au crescut mari.) 2. cereale (pl.) (pop.) bucate (pl.) piine (reg.) grinetze (pl.) pite (pl.). (Cimpul a produs multe ~.)

grinetze s. pl. v. CEREALE. GRINE.

GRIU MOALE s. (BOT.; Triticum dicoccum) (reg.) tenchi.

griu tare s. v. GHIRCA.

griu (iie) s. n. 1. Planta erbacee din ale carei boabe se face faina (cu toate varietatzile sale). 2. (S. f. pl.) Cereale. Var. (pentru sensul 2) grine. Mr. gran gar(n) megl. grǫn istr. grawu. Lat. granum (Pushcariu 740; Candrea Éléments 58; CandreaDens. 764; REW 3864; DAR) cf. alb. grun grur(ë) it. sp. grano fr. grain basc. grau. Fonetismul nu este clar rezultatul normal trebuie sa fie *grin; in aceeashi situatzie se afla shi cuvintele briu shi friu. Dificultatea fonetica pare a fi cauza care la determinat pe Miklosich Slaw. Elem. 9 sa considere acest cuvint drept autohton. Explicatziile neregularitatzii fonetice sint diferite shi nu absolut convingatoare. Dupa MeyerLübke ZRPh. XL 559 alteratzia se datoreaza timbrului velar al vocalismului i... u; insa acelashi timmbru chiar daca nu cu aceeashi alteratzie apare shi la sin(u) batrin(u) etc. Dupa Skok À propos du nasalisme in Arhiv za Arbanašku Starinu II 32529 explicatzia ar trebui cautata in pozitzia finala a vocalei nazale ceea ce nu pare evident. Rosetti II 111 considera k „prezentza lui u final este o conditzie a inovatziei” solutzie cu care pare a se combina cea lui MeyerLübke shi a lui Skok. In sfirshit Graur BL III 52 pleaca de la o forma rotacizata *brin › brir in care ar fi intervenit o „fascie” *briur(i) de unde un nou sing. briu. Aceata laborioasa explicatzie se bazeaza pe ideea sustzinuta de autor a necesitatzii unei „despicari” a 2 r cf. greer prooroc. Totushi explicatzia nu pare suficienta fiindca in celelalte cazuri de „fascie” apre reduplicarea vocalei pe cind aici efectul este diferit; shi intrucit pl. briuri friuri griuri care constituie o veriga necesara a demonstratziei este exceptzional shi anormal deoarece forma curenta shi traditzionala este bri(n)e fri(n)e gri(n)e. Credem k este mai curind vorba de o forma *griru pl. *grire alterata fie k efect al rotacismului fie al unei asimilari unde r secundar ar fi disparut k efect al unei disimilari posterioare (*griru › griu k imparatru › Imparat(u) sau fratrem › frate). Esre remarcabil intradevar faptul k cele trei vocale la care apare aceasta particularitate apare shi un r in silaba anterioara a carui prezentza pare a conditziona fenomenul. Dupa cit se pare aceeashi schimbare a inceput sa se schitzeze in batrin › batriior (in loc de batrinior) fara a se fi propagat insa la alte forme der. sau flexionare. Cf. grauntz. Der. grinar (mr. grinar) s. n. (hambar) de la grine cu suf. ar cf. it. granaio (calabr. granoru) fr. grenier sp. granero (dupa Pushcariu 737 CandreaDens. 766 shi REW 3839 direct din lat. granārium); grinar s. m. (negustor de grine); grinarie s. f. (comertz de grine; hambar; cantitate de grine).

grau graie s.n. (bot.) Planta alimentara de baza (Triticum aestivum vulgare). In Maramuresh cuvantul grau a avut prin excelentza intzelesul de hrana (Popa 1970: 125). Este simbolul hranei esentziale shi al nemuririi. In riturile de peste an este un mijloc de stimulare a fertilitatzii. Lat. granum „grauntza bob (de grau etc.)” (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE DA cf. DER; DEX MDA).

GRAU (lat. granum) s. m. s. n. 1. S. m. Gen de plante anuale din familia gramineelor cu radacina lunga de peste 100 cm frunze lanceolate liniare inflorescentza un spic iar fructul o cariopsa. Creshte mai ales in zonele de campie din stepa shi silvostepa. Cuprinde 20 de specii dintre care majoritatea sunt cultivate. Cea mai raspandita specie cultivata este g. comun (Triticum aestivum ssp. vulgare). Cultivat cu 60007000 de ani i. Hr. g. reprezinta cea mai importanta planta agricola (detzinand primul loc in lume k suprafatza); materie prima pentru fabricarea painii a pastelor fainoase amidonului glucozei. 2. S. n. Samantza graului (1) o cariopsa albgalbuie galbenainchis sau roshcata de forma lunguiatza eliptica sau ovoida cu un bogat contzinut in substantze hranitoare. 3. S. n. Semanatura lan holda de grau (1).