ghiveci sn [At: CARAGIALE S. 5/20 / V: ghiuvaci / Pl: ~ece ~uri / E: tc güveč] 1 Vas de pamant ars de plastic etc. de forma tronconica folosit pentru plantarea (in casa) a florilor. 2 Vas de pamant pentru pregatirea alimentelor. 3 Mancare preparata din tot felul de legume cu sau fara carne. 4 (Is) ~ calugaresc Ghiveci (3) fara carne. 5 (Fig) Lucruri diferite adunate la un loc. 6 (Inv) Carbune. 7 (Reg) Groapa in pamant de forma conica in care se pastreaza cartofii sau graul. 8 (Is) ~ nutritiv Amestec de pamant nisip mranitza ingrashaminte chimice etc. in care se planteaza rasadurile de legume. 9 (Prt) Creatzie literara muzicala etc. eterogena shi lipsita de valoare.

GHIVÉCI² ghivece shi ghiveciuri s. n. Mincare facuta din diferite zarzavaturi cu sau fara carne. Acolo ishi faceau vacul in zilele de sarbatoare cu gaini fripte cu ghiveciuri la tava. PAS Z. I 208. ◊ Ghiveci calugaresc v. calugaresc. Ghiveci macelaresc v. macelaresc. ♦ Fig. (Peiorativ) Compozitzie literara muzicala etc. cuprinzind un amestec de idei sau teme lipsite de valoare sau de interes. Ghiveciuri literare cu fel de fel de dresuri. HOGASH DR. II 186.

GHIVÉCI² ~uri n. 1) Fel de mancare pregatita dintrun amestec de legume tocate (cu sau fara carne). 2) fig. peior. Creatzie artistica eterogena shi lipsita de valoare. /<turc. güveç

ghivécĭ n. pl. urĭ shi e (turc. güveğ strachina). Munt. Saxiĭe glastra oala de florĭ. Un fel de mincare (de carne orĭ de post) din tot felu de legume. Fig. Compozitziune literara cu tot felu de subĭecte (k fr. potpourri it. tutti frutti. Cp. cu farsa shi sátira). V. cĭumlec hirgaŭ.

ghiuvaci sn vz ghiveci

ghiveciu n. 1. vas de pamant de pus flori: ghivece cu zambile; 2. mancare gatita din felurite legume marunt taiate amestecate cu bucatzele de carne shi coapte la tava: un ghiveciu prea ardeiat; 3. fig. amestec confuz potpuri: un ghiveciu literar; 4. un fel de carbune: mangale cu carbuni ghiveci GHICA. [Turc. GÜVEČ].

ghivéci² (mancare) s. n. pl. ghivéciuri

ghivéci (mancare) s. n. pl. ghivéciuri

ghiveciu ciuri.