10 definiții pentru gai

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gai1 sm [At: ȚICHINDEAL, F. 171/22 / Pl: ~ / E: srb gaj] (Reg) 1 Pădure de șes. 2 Tufiș des dintr-o pădure mare. corectată

gai2 a [At: VICIU, COL. XXIX / Pl: ~, ~e / E: nct] (Reg) Negru.

GAI s.n. (Mar.) Parâmă cu ajutorul căreia se manevrează sau se fixează o bigă în planul orizontal. [< engl. guy].

GAI s. n. (mar.) parâmă cu ajutorul căreia se manevrează sau se fizează o bigă în planul orizontal. (< engl. guy)

gaĭ, gaĭe adj. (mrom. gal, negru, d. vsl. galŭ, murdar, adică „negru”, ca și lat. sórdidus, murdar, față de înruditu germ. schwartz, negru. Gaĭ e dedus din pl. gaĭ fem. găĭ. V. gaiță). Trans. Negru (ca coloare la păsărĭ): cocoș gaĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gái (-iuri), s. n. (Banat) Pădure, hățiș. Sb. gaj (DAR).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gai2, gaie, adj. (reg.) Negru.

gai1, s.m. (reg.) Pădure (la șes).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HÔNG GAI, oraș în NE R.S. Vietnam, la 70 km NE de Hai Phong, port la G. Bac Bo; 129,4 mii loc. (1989). Centru unui bazin carbonifer. Ind. metalurgică, chimică, alim.

Intrare: gai
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gai
  • gaiul
  • gaiu‑
plural
  • gaiuri
  • gaiurile
genitiv-dativ singular
  • gai
  • gaiului
plural
  • gaiuri
  • gaiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)