FUSHERÁI s. n. 1. (Arg.) Inshelare furt. 2. (Fam.) Lucru de mantuiala. Cf. germ. Pfuscherei Pfuscher.^[1]

fusherai sns [At: DEX² / E: ns cf ger Fuschelei Phuscher] 1 (Arg) Inshelare. 2 (Arg) Furt. 3 (Fam) Lucru de mantuiala.

FUSHERÁI s. n. 1. (Arg.) Inshelare furt. 2. (Fam.) Lucru de mantuiala. Cf. germ. Fuschelei Phuscher.

fusherái s. n. (fam.) ◊ „Observand fapta ilicita a lui Gh. T. C.S. un alt muncitor in loc sa denuntze ilegalitatea shi sa ia atitudine fatza de abaterile acestuia sa oferit sai faca rost de un nou client pentru viitorul «fusherai» [...] Ei bine la intoarcere unii se dovedesc foarte «strangatori»; aproape zilnic aduc cu ei cate ceva: un carucior de aragaz sau o jardiniera un toc de usha da da nu va miratzi! un transformator o rama de acvariu sau pur shi simplu o foaie de tabla. Sunt «fusherate» cum se mai spune. Lucrari executate [...] in intreprinderile in care lucreaza cei catziva «strangatori» materiale scoase ilegal din unitatzile in cauza.” Sc. 5 IX 75 p. 2 (cf. germ. Fuschelei Phuscher; GWDS; A. Beyrer in SCL 5/76 p. 537; DEXS)