optziuni
  • info

10 definitzii pentru furda

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

FURDÁ furdale s. f. (La sg. cu sens colectiv; inv.) Ramashitze (de calitate inferioara) de la prelucrarea lanii a blanurilor a tutunului. ♦ Desheuri de piele de calitate inferioara rezultate la taierea marginilor shi a partzilor cu defecte. Din bg. furda. Cf. tc. hurda.

furda sf [At: PANN S. ap. SHIO. / Pl: ~le / E: ns cf tc hurda] 1 (Lsg; esc) Ramashitze (de calitate inferioara) de la prelucrarea lanii a blanurilor a tutunului Si: furdal (1) (inv) furdalac (1) (reg) furdana (1). 2 (Lsg; esc) Desheuri de piele de calitate inferioara rezultate la taierea marginilor shi a partzilor cu defecte Si: furdal (inv) furdalac (2) (reg) furdana (2). 3 Bucatzele mici din ceva Si: furdal (3) (inv) furdalac (3) (reg) furdana (3). 4 Orice lucru de calitate proasta Si: furdal (4) (inv) furdalac (4) (reg) furdana (4). 5 (Reg) Om de nimic dar plin de fumuri.

FURDÁ furdale s. f. (La sg. cu sens colectiv) Ramashitze (de calitate inferioara) de la prelucrarea lanii a blanurilor a tutunului. ♦ Desheuri de piele de calitate inferioara rezultate la taierea marginilor shi a partzilor cu defecte. Din bg. furda. Cf. tc. hurda.

FURDÁ furdale s. f. (La sg. cu sens colectiv) Ramashitze de calitate inferioara de la prelucrarea linii sau a pieilor.

FURDÁ ~le f. Desheu provenit din prelucrarea lanii sau a blanurilor. /<bulg. furda

furdà f. 1. lana proasta cu care se umple saltelele; 2. ramashitze proaste mai cu seama la abagii; 3. ceeace se lapada: furdale de placinta PANN. [Serb. FURDA (din turc. HURDA].

furdá f. (turc. hurda d. pers. hurde bucatzica; sirb. furda). Rar. Resturĭ ramashitza (de la lucratu peilor liniĭ sh. a.). SHi furdaĭ n. pl. urĭ (Mold. sud.). V. márda.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

furdá (inv.) s. f. art. furdáua g.d. art. furdálei; pl. furdále art. furdálele

furdá s. f. art. furdáua g.d. art. furdálei; pl. furdále

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

furdá (furdále) s. f. 1. Resturi ramashitze. 2. Persoana sau lucru fara valoare fara insemnatate. Tc. hurda (SHeineanu II 176) probabil prin intermediul sb. furda; der. acestuia din urma din it. fodera „captusheala” (Daničič III 79) pare greshita k shi der. din rom. pe baza mag. (Cihac II 509).

Intrare: furda
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furda
  • furdaua
plural
  • furdale
  • furdalele
genitiv-dativ singular
  • furdale
  • furdalei
plural
  • furdale
  • furdalelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

furda, furdalesubstantiv feminin

  • 1. (la) singular (cu sens) colectiv invechit Ramashitze (de calitate inferioara) de la prelucrarea lanii a blanurilor a tutunului. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Desheuri de piele de calitate inferioara rezultate la taierea marginilor shi a partzilor cu defecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.