2 definiții pentru furcea
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
furcea sf [At: PAMFILE, I. C. 133 / Pl: ~ele / E: furcă + -ea sau ml *furcella (=furcula)] 1-4 (Nob) Furcuță (1-4). 5 (Reg) Furcă (39).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
furceá s.f. (reg.) 1. furcă mică. 2. furca sau piscul carului.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: furcea
furcea substantiv feminin
| substantiv feminin (F154) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||