7 definitzii pentru fonchiu
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
fonchiu sm vz foiofiu
fonchiu m. Bot. alt nume dat pervincei. [Banat fonfiu (de unde alteratziunile populare foiofoiu foaie ’n fir). [Origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
fonchiŭ V. foĭoriŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
foiofiu sm [At: MARIAN T. 336 / V: ~foi ~iontziu fonfiu fonchiu ~ianfir ~iamfir ~iumfie sf / Pl: ? / E: mg folyόfii] (Bot; reg) Saschiu (Vinca herbacea).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
foĭofíŭ shi foĭofóĭ m. (ung. folvöfü pervinca d. folvó curgator shi fü planta. Cp. cu saschiŭ). Pervinca. SHi fonfíŭ fonchíŭ foĭunfíe.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
pervínca f. pl. e shi ĭ (lat. pervinca fr. pervenche). O planta de gradina cu tulpina intinsa pe pamint (vinca herbácea) saŭ tiritoare (vinca minor) cu florĭ albastre roshiĭ shi rar albe. Se maĭ numeshte shi brebanoc cununitza foĭofiŭ foĭofoĭ fonfiŭ fonchiŭ foaĭe’n fir merishor saschiŭ sh. a.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
fonchíu (fonfíu) s.n. (reg.) planta cu flori albastre ce creshte prin paduri shi cranguri; pervinca saschiu.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N57) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |