FLOCOȘÍCĂ, flocoșele, s. f. 1. Plantă erbacee din familia gramineelor, acoperită cu peri moi, cu frunze lungi, cu flori alburii sau roșietice (Holcus lanatus). 2. (La pl.) Plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunze lanceolate și flori albe-gălbui (Filago arvensis). 3. (La pl.) Plantă erbacee cu frunzele și tulpina păroase și flori mari roșii-purpurii (Lychius coronaria). – Flocoasă + suf. -ică.

flocoșică sf [At: PANȚU, PL.² / Pl: ~șele / E: flocos + -ică] 1 Plantă erbacee din familia gramineelor, acoperită cu peri moi, cu frunze lungi, cu flori alburii sau roșiatice Si: (reg) flocoșiță, iarba-cailor, iarbă-dulce, olei, ovăz-dulce (Holcus lanatus). 2 (Bot) Curcubeu (Lychnis coronaria). 3 (Ent; csc) Albine tinere.

FLOCOȘÍCĂ, flocoșele, s. f. 1. Plantă erbacee din familia gramineelor, acoperită cu peri moi, cu frunze lungi, cu flori alburii sau roșietice (Holcus lanatus). 2. (La pl.) Plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunze lanceolate și flori alb-gălbui (Filago arvensis). 3. (La pl.) Plantă erbacee cu frunzele și tulpina păroase și flori mari roșii-purpurii (Lychius coronaria). – Flocoasă + suf. -ică.

FLOCOȘÉLE s. f. pl. Plantă mică cu flori albe-gălbui (Filago arvensis). – Din flocos + suf. -ele.

flocoșícă s. f., g.-d. art. flocoșélei; pl. flocoșéle, art. flocoșélele

flocoșícă s. f., g.-d. art. flocoșélei; pl. flocoșéle

FLOCOȘÍCĂ s. (BOT.; Holcus lanatus) (reg.) olei, iarba-cailor, ovăz-dulce.

FLOCOȘÍCĂ s. v. curcubeu.

FLOCOȘICĂ s. (BOT.; Holcus lanatus) (reg.) olei, iarba-cailor, ovăz-dulce.

flocoșică s. v. CURCUBEU.

flocoșele s. pl. v. ALBUMEALĂ. ALBUMIȚĂ. CURCUBEU. FLOAREA-REGINEI. FLOARE-DE-COLȚ. PARPIAN.