6 definiții pentru etambreu
Explicative DEX
ETAMBRÉU, etambreuri, s. n. Deschidere făcută în puntea unei nave pentru trecerea unui catarg sau în bordaj, la pupă, pentru trecerea axului cârmei. [Pl. și: etambreie] – Din fr. étambrai.
ETAMBRÉU, etambreuri, s. n. Deschidere făcută în puntea unei nave pentru trecerea unui catarg sau în bordaj, la pupă, pentru trecerea axului cârmei. [Pl. și: etambreie] – Din fr. étambrai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
etambreu sn [At: CADE / Pl: ~ri / E: fr étambrai] Deschidere făcută în puntea unei nave pentru trecerea unui catarg, sau în bordaj, la pupă, pentru trecerea axului cârmei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ETAMBRÉU s.n. Deschizătură în puntea unei nave, făcută pentru a putea trece prin ea un catarg, axul cârmei etc. [< fr. étambrai].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ETAMBRÉU s. n. deschizătură în puntea unei nave prin care trece axul cârmei sau un catarg. (< fr. étambrai)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
etambréu s. n., art. etambréul; pl. etambréuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
etambréu s. n., art. etambréul; pl. etambréuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N42) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
etambreu, etambreurisubstantiv neutru
- 1. Deschidere făcută în puntea unei nave pentru trecerea unui catarg sau în bordaj, la pupă, pentru trecerea axului cârmei. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- étambrai DEX '09 DEX '98 DN