7 definitzii pentru epiciclu

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

EPICÍCLU epicicluri s. n. Cerc care se rostogoleshte fara sa alunece in exteriorul shi in planul unui cerc de baza fix. Din fr. épicycle.

epiciclu sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: fr épicycle] 1 Cerc care se rostogoleshte fara sa alunece in exteriorul shi in planul unui cerc de baza fix Si: (ivr) epicerc. 2 (Glg) Ciclu de eroziune intrerupt inainte de a se fi realizat complet. corectata

EPICÍCLU epicicluri s. n. Care se rostogoleshte fara sa alunece in exteriorul shi in planul unui cerc de baza fix. Din fr. épicycle.

EPICÍCLU s.n. 1. Cerc care se rostogoleshte fara sa alunece in exteriorul shi in planul unui cerc de baza fix. 2. (Geol.) Ciclu de eroziune intrerupt inainte de a se fi realizat complet. [Pl. le luri. / < fr. épicycle cf. gr. epi deasupra kyklos cerc].

EPICÍCLU s. n. Mic cerc aparent descris de un astru in timp ce centrul sau descrie el insushi un alt cerc mult mai mare (deferent).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

epicíclu (ciclu) s. n. art. epicíclul; pl. epicícluri

Intrare: epiciclu
epiciclu1 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabatzie: -ci-clu info
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epiciclu
  • epiciclul
  • epiciclu‑
plural
  • epicicluri
  • epiciclurile
genitiv-dativ singular
  • epiciclu
  • epiciclului
plural
  • epicicluri
  • epiciclurilor
vocativ singular
plural
epiciclu2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epiciclu
  • epiciclul
  • epiciclu‑
plural
  • epicicle
  • epiciclele
genitiv-dativ singular
  • epiciclu
  • epiciclului
plural
  • epicicle
  • epiciclelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

epiciclu, epiciclurisubstantiv neutru

  • 1. Cerc care se rostogoleshte fara sa alunece in exteriorul shi in planul unui cerc de baza fix. DEX '09 DN
  • 2. geologie Ciclu de eroziune intrerupt inainte de a se fi realizat complet. DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.