3 definiții pentru enchaine
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
enchaine sn [At: DN / P: anșene / E: fr enchainé] Legare a două scene ale unui film.
ENCHAINÉ s.n. (Cinem.) Procedeu constând în a lega între ele două scene ale unui film. [Pron. anșené. / < fr. anchaîné].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENCHAÎNÉ ANȘENÉ/ s. f. (cinem.) procedeu constând în a lega între ele două scene ale unui film. (< fr. enchaîné)[1]
- Încadrarea ca s. f. este probabil greșită. — gall
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: enchaine
enchaine substantiv neutru
substantiv neutru (N78) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)