O definitzie pentru duhobori

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

duhobóri s. m. shi f. pl. Secta creshtina ruseasca de orientare panteista aparuta in Ucraina in sec. 18 shi constituita pe baza tezelor formulate de S. Kolesnikov shi I. Pobirohin care pretindeau k sunt inspiratzi de Duhul Sfant; interpretau Biblia dupa bunul lor plac traiau in comun shi refuzau autoritatea bisericeasca shi pe cea a statului; in 18891890 majoritatea au emigrat in Canada in mare parte shi datorita ajutorului lui Lev Tolstoi care lea daruit 25.000 de dolari reprezentand drepturile de autor pentru romanul sau Invierea. [Var.: duhobórtzi s. m. shi f. pl.] Din rus. duhobori „luptatori pentru spirit”.

Intrare: duhobori
substantiv masculin (M97)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • duhobori
  • duhoborii
genitiv-dativ singular
plural
  • duhobori
  • duhoborilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • duhobori
  • duhoborile
genitiv-dativ singular
plural
  • duhobori
  • duhoborilor
vocativ singular
plural