O definiție pentru dodecandru
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DODEC-, v. DODECA-. □ ~andrie (v. -andrie), s. f., grup de plante cu douăsprezece stamine în clasificația lui Linné; ~andru (v. -andru), adj., care are douăsprezece stamine.
Intrare: dodecandru
dodecandru adjectiv
adjectiv (A96) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)