2 definiții pentru dobru
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+dobru (literă chirilică) s. m., pl. dobru
dóbru s. n. (A cincea literă a alfabetului chirilic; pl. dobruri)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: dobru
dobru substantiv neutru
| substantiv neutru (N39) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)