DÓBRA s. f. Unitate monetară în São Tomé e Príncipe. (din port. dobra < lat. duplus = dublu) [AHDEL]

DOBRA 1. Com. în jud. Dâmbovița, pe Ialomița; 3.694 loc. (1995). 2. Com. în jud. Hunedoara; 3.583 loc. (1995). Stație de c. f. Expl. de calcar. Prelucr. lemnului. Biserică (sec. 15), cu picturi murale din 1766.

DOBRA, Alexandru (1794-1870, n. sat Șopteriu, jud. Bistrița-Năsăud), primul episcop greco-catolic al Lugojului, consacrat în 1855. A lăsat un însemnat fond pentru scopuri culturale.

DOBRA, Petru (1817-1849, n. Zlatna), avocat român. Prefect în armata lui Avram Iancu. A dus tratative cu Dragoș, trimisul lui Kossuth, la Abrud în apr./mai 1849; arestat și împușcat de unguri.